Epidemiile, xenofobia şi „discursul igienic”

În construcţia imaginii duşmanului, se operează de cele mai dese ori cu două metafore. Prima este metafora animalistică şi a vânătorii, pe care am prezentat-o în unele articole anterioare. A doua este metafora patologizantă, a „corpului străin”, faţă de care trebuie luate măsuri igienice. Această din urmă metaforă este foarte asemănătoare ca esenţă cu prima, are un impact psihologic la fel de puternic şi este la fel de profund conectată cu unele stereotipuri umane instinctive. Diferenţa es... Continuare →