Genocidul care l-a inspirat pe Hitler

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

(în imagine, africani din tribul hereros, spânzuraţi în timpul genocidului din Namibia)

 Primul Holocaust al secolului XX s-a produs în Africa; acolo de fapt au fost experimentate tehnicile de exterminare utilizate ulterior împotriva evreilor. Nepedepsirea „experimentelor africane” i-a încurajat pe germani să le aplice, treizeci de ani mai târziu, şi pe continentul european. Dacă genocidul burilor a fost opera englezilor (vezi „Churchill, „genocidul” şi genocidul”), atunci cel din Namibia, despre care este vorba acum, a fost opera germanilor. Dar dacă ne aprofundăm în culisele declanşării acestui din urmă genocid, am înţelege că el a fost, de fapt, cauzat de competiţia geopolitică dintre englezi şi germani. Ca şi în atâtea alte cazuri în istorie, când se luptă doi titani, sunt călcaţi în picioare piticii. Aceasta a fost şi soarta populaţiei hereros, devenită victimă a reglării de conturi dintre două supraputeri…     

Hereros este denumirea unei populaţii africane ce aparţine ramurii lingvistice bantou, care trăiesc pe teritoriul Namibiei actuale, iar alte câteva grupuri în Botswana şi în Angola. În 1904, hereros s-au revoltat (cu sprijinul britanicilor) împotriva colonizatorilor germani şi au provocat din partea acestora din urmă o represiune feroce. Motivul revoltei a fost faptul că germanii au utilizat toate rezervele şi aşa modeste de apă pentru irigarea plantaţiilor, iar băştinaşilor accesul la apă le-a fost practic îngrădit[i]. O altă sursă a urii faţă de colonişti au fost umilinţele sistematice la care erau supuşi africanii, inclusiv violarea femeilor şi fetelor acestora de către germani[ii].

Odată declanşată revolta, consecinţele conflagraţiei au fost înfiorătoare. Armata germană a reacţionat prin organizarea unui măcel total: până la 60.000 de persoane au murit, fiind ucise sau din cauza extenuării fizice. Pentru a înţelege amploarea dezastrului, vom menţiona că numărul total al acestei populaţii potrivit datelor statistice din 1885 era de 80.000[iii]. Unii autori prezintă statistici şi mai grave, iată de ce masacrarea populaţiei hereros de către armata germană este considerată drept un prim Holocaust al secolului XX [Erichsen, Olusoga, 2010].

E de remarcat că anume atunci au fost pentru prima dată utilizaţi termenii Lebensraum” (“spaţiu vital”) şi “Konzentrationslager” („lagăre de concentrare”), preluaţi apoi de Adolf Hitler. Mai mult, există ipoteza că ceea ce s-a întâmplat în acei ani în Africa de Sud-Vest i-a inspirat ulterior pe nazişti şi i-a încurajat să aplice metode similare pe teritoriul european [Madley, 2005]. Inclusiv au fost efectuate experimente pe oameni vii, cu amputarea membrelor, sterilizare, administrarea diferitelor otrăvuri pentru testarea reacţiei organismului ş.a.[iv]

(Va urma. Bibliografia va fi afişată în cartea la care lucrez, despre conflictele identitare).

Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune


[i]Германская Намибия: африканский «Холокост» // Толкователь. 05.04.2013 / http://ttolk.ru/?p=16595

[ii]HereroandNamaquaGenocide // http://en.wikipedia.org/wiki/Herero_and_Namaqua_Genocide

[iii]Как Второй Рейх колонизировал Намибию // 30.12.2011 / http://ttolk.ru/?p=8836

[iv]Германская Намибия: африканский «Холокост» // Толкователь. 05.04.2013 / http://ttolk.ru/?p=16595

Comentarii

Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, Doctor în Biologie; cercetări în domeniul Etologiei sociale (fundamentele biologice ale comportamentului social şi politic). Interesul ştiinţific: conflictele identitare, agresivitatea socială, ierarhiile, instinctele sociale, antropogeneza, ...

Ultimele articole