Epopeea Libertăţii în viziunea colonelului Anatol Munteanu

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Autorul cărţii, colonelul în rezervă, dr. Anatol Munteanu nu este la prima sa carte. Domnia sa a mai expus în scris subiecte consacrate războiului de pe Nistru: afară de articole în presa periodică, în 1995, a publicat o primă carte despre Conflictul transnistrean[1], urmată de alta, publicată la Bucureşti, în anul 2004, în colaborare cu dl dr. Nicolae Ciubotaru[2]. Peste un an, dl A. Munteanu publică monografia „Sacrificiu şi trădare. Războiul de secesiune din Republica Moldova (1990-1992)”[3]. Şi iată-ne în faţă cu o nouă carte, semnată de dl colonel dr. Anatol Munteanu[4].

Monografia dlui Anatol Munteanu are două părţi. Prima se întitulează „Istoria unui război contemporan” (p. 25-530). Ţinând cont de faptul, că în 2012 s-au marcat 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă (autorul a menţionat sub titlul cărţii că aceasta „apare cu prilejul comemorării a 200 de ani de la ocupaţia ruso-sovietică şi a celor 20 de ani de la războiul moldo-rus de la Nistru”, p. 1), A. Munteanu a expus succint istoria Basarabiei şi a populaţiei din stânga Nistrului în anii regimului ţarist, după care a scris despre Basarabia şi Transnistria în perioada anilor 1918-1945 (p. 51-98). Urmează subiecte consacrate regimului totalitar bolşevic şi sovietizarea Basarabiei, Republicii Moldova în calea acesteia spre suveranitate şi independenţă; un subiect este „Rusia sovietică şi diversiunea găgăuză”. Dr. A. Munteanu trece apoi la subiecte concrete, legate de armata rusă, armata separatistă şi mercenarii cazaci împotriva Republicii Moldova. „Capacitatea de ripostă a Forţelor Armate şi de Poliţie ale Republicii Moldova” (p. 189-237) este următorul subiect, în care autorul a examinat procesul de descompunere al armatelor imperiale şi de constituire a forţelor militare ale tinerii Republici Moldova. În centrul atenţiei autorului au fost teme consacrate etapelor războiului pentru integritatea RM; un compartiment aparte este consacrat bătăliilor şi luptelor din cadrul războiului de pe Nistru, în special – este vorba de „Bătălia pentru Tighina, sacrificiu şi trădare” (p. 323-365). Atragem atenţia asupra concluziilor autorului: „Punctul culminant şi dramatic al luptelor de la Tighina a fost marcat de cedarea şi trădarea conducerii de la Chişinău, care a acceptat înfrângerea prin semnarea Acordului moldo-rus de încetare a focului, din 21 iulie 1992, încheiat în condiţii înjositoare pentru Moldova…” (p. 362).

Urmează studii referitoare la consecinţele războiului de pe Nistru. Sunt pagini interesante. Mai ales când este vorba de oamenii care s-au aflat în posturile de conducere ale RM. De iresponsabilitatea, incompetenţa, frica şi laşitatea de care au dat dovadă. Bineînţeles, în viziunea autorului acestei cărţi. Penultimul compartiment se numeşte „Mass-media despre războiul transnistrean” (p. 461-482), iar capitolul „Combatanţii îşi cer drepturile. Patrioţi români în închisori. Lupta continuă” (p. 483-519) încheie prima parte a monografiei.

În Epilog autorul a tras concluziile, axate pe studiul efectuat. Cităm: „Agresiunea a fost declanşată încă de la începutul anului 1990, după modelul unui război contemporan, elaborat de structurile de forţă ale fostului imperiu: blocadă – violenţă şi terorism, crearea unei unităţi politico-teritoriale artificiale – conflicte armate, război (în cazul dat fără o declaraţie oficială) (p. 526).

Lectura monografiei demonstrează că autorul ei a consultat o bogată bază documentară şi bibliografică, pe care a expus-o corect, convingător, laconic. Bravo autorului!

Totuşi, unele pasaje trebuie citite cu luare aminte. De exemplu, la pag. 81 autorul consideră că la formarea RSSM Kremlinul a oferit noii republici sovietice doar 8 raioane din fosta RASSM, iar alte 8 raioane „au fost oferite, fără nici un temei de drept, Ucrainei”. Subiectul este cunoscut: au existat două variante de formare a RSSM, s-a mers pe cea propusă de Kiev. Dar nu despre asta e vorba. RASSM a fost o creaţie artificială a Kremlinului, constituită pe teritoriul Ucrainei în calitate de cap de pod pentru anexarea Basarabiei şi sovietizarea României. După ce scopul a fost atins (Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940), „instrumentul” nu-şi mai avea rostul – restul teritoriilor din fosta RASSM au revenit Ucrainei. I-au revenit chiar că „pe drept”. Sau la pag. 83 citim: „Rămasă fără nici un sprijin din partea foştilor aliaţi (Franţa şi Marea Britanie), România, ocupată de trupele germane la 12 octombrie 1940, a aderat la Pactul Tripartit (23 noiembrie 1940)”. În primul rând, România nu a fost ocupată de trupele germane. România a fost un stat suveran şi aderarea la Pactul tripartit a fost voinţa unui stat suveran, determinată de evenimentele interne. Nu nemţii i-au obligat pe români să adere la Pact, aderare, semnată de Conducătorul Statului Ion Antonescu. Ar mai fi şi altele, dar nu este cazul.

Partea a doua a cărţii se întitulează „Mărturii. Documente. Fotografii” (p. 529 şi urm.) Autorul a publicat 100 de documente oficiale, referitoare la Războiul de pe Nistru, dar şi la perioada post-război, datate 1993-2004.

Urmează compartimentul III, întitulat „Eroi şa martiri – combatanţi căzuţi şi răniţi în lupte” (p. 685-709). În 2012, la Chişinău, a fost publicat un album „In Memoriam. În memoria eroilor căzuţi la Nistru (1992)”[1]. Informaţiile din cele două publicaţii se completează reciproc.  Compartimentul IV include documente din arhiva autorului. Este vorba despre un Curriculum vitae al autorului, urmat de documente cu caracter personal ale dlui Anatol Munteanu. Ultimele compartimente ale lucrării sunt: „Portrete ale combatanţilor, căzuţi la datorie”, „Recunoştinţă eternă: memoriale închinate eroilor şi combatanţilor căzuţi în luptă”, „Hărţi şi scheme de luptă” şi „Bibliografia selectivă”. Cartea câştigă mult datorită fotografiilor, publicate de autor, hărţilor, schemelor de luptă etc.

*   *   *

Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova şi Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova au organizat pe data de 9 noiembrie 2012, în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”, lansarea cărţii prezentate succint mai sus[2]. La eveniment au venit veterani ai Războiului de pe Nistru, istorici, ziarişti, oameni interesaţi de carte şi de adevărul despre agresiunea rusă asupra RM. A vorbit autorul – colonelul  (r), dr. Anatol Munteanu: despre carte, despre eroii cărţii, despre necesitatea cunoaşterii adevărului, despre ce s-a întâmplat cu noi în 1990-1992. Despre autor şi cartea domnealui a vorbit poetul, redactorul şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, membrul de onoare al Academiei Române, dl Nicolae Dabija. A urmat scriitorul şi istoricul militar, prof. univ. dr., comandor (r), dl Jipa Rotaru. Despre carte, dar şi de problemele actuale cu care se confruntă veteranii Războiului de pe Nistru, au vorbit: prof. univ., dr. hab. Anton Moraru, generalul (r) Anton Gamurari, dl Eugen Pâslaru, ex-deputat în primul Parlament al RM, istoricul, conf. univ. dr. Nicolae Cibotaru, locotenent-colonelul Anatol Caraman, academicianul Sergiu Chircă şi mulţi alţii.

În încheiere: avem în faţă un studiu fundamental, referitor la istoria ulmilor 200 de ani ai românilor basarabeni, dar mai ales – la războiul ruso-moldav din 1992, la care a participat activ şi autorul cărţii. Suntem convinşi: monografia, cu documentele incluse, cu observaţiile autorului etc., este un fundament trainic, pe care se pot redacta sinteze, privind războiul de la Nistru.

Felicitări autorului!

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

22 noiembrie 2012



[1] Anatol Munteanu. Conflictul transnistrean (1991-1992), Chişinău, 1995.

[2] Anatolie Munteanu, Nicolae Ciubotaru. Românii de la Est. Războiul de pe Nistru (1990-1992), Bucureşti, Editura „AGER-Economistul”, 2004.

[3] Anatol Munteanu. Sacrificiu şi trădare. Războiul de secesiune din republica Moldova (1990-1992), Bucureşti, 2005.

[4] Anatol Munteanu. Epopeea libertăţii. Războiul de la Nistru (1990-1992), Bucureşti, 2012, 847 p.

[1] Gheorghe Balan, Vitalie Ciobanu, Gheorghe Cojocaru. In Memoriam. În memoria eroilor căzuţi la Nistru (1992), Chişinău, Universul, 2012, 283 p.

[2] Despre eveniment a scris presa: „Epopeea libertăţii”. Mărturiile colonelului Munteanu // Ziarul de Gardă, 2012, 22 noiembrie.

Comentarii