Să te ţii de fotbal, Gicule!

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.
În 1950, la primul Campionat Mondial de după cel de-al 2-lea Război Mondial, echipa-surpriză a fost tocmai una de amatori. Acei amatori, adunaţi cu 2 săptămâni înainte de Mondial, din 4 oraşe, au reuşit marea peformanţă de a bate una dintre favoritele turneului, naţionala Angliei, ţara în care se consideră că s-a inventat fotbalul.
Prin minutul 5 al meciului cu San Marino mi-am amintit despre victoria istorică a americanilor de la Mondialul brazilian. Deşi eram în continuare convins că nu avem cum pierde puncte cu lăcătuşii şi bucătarii din liliputia italiană, parcă aveam puţină frică văzând cum se calcă pe picioare Doroş cu Cheptine, cum îi sare mingea de la picior lui Zmeu sau cum Cebotaru nu poate da o centrare ca lumea. De altfel, am înlemnit atunci când oaspeţii au reuşit să înscrie: s-a dictat ofside (corect, dar milimetric) de tuşierul din Feroe, care avea să-l elimine pe Tîgîrlaş în a doua repriză. Gol anulat, deşi de la ăştia e ruşinos să primeşti gol chiar şi din ofside.
Cu o săptămână înainte de startul Mondialului brazilian, cel pentru care sud-americanii au construit monstrul Maracana, englezii le-au promis americanilor o lecţie de fotbal, cu un sac de goluri. Celebrul Stanley Matthews, primul deţinător al trofeului Balonul de Aur (decernat mult mai târziu, în 1956), avea să aibă un dialog savuros înainte de meci cu americanul de origine germană Walter Bahr, capitanul echipei de adunături a SUA. Matthews i-a zis: „Amice, nu te supara că o să vă umplem poarta. Este doar un joc, nu e război”. Răspunsul lui Bahr a fost următorul: „Ştiu. Pentru că dacă era război, tu erai deja mort.”
Stadionul Zimbru e de 20 de ori mai mic decât Maracana din 1950. Şi nici n-a fost plin la meciul cu San Marino. Nici Filat n-a mai stat printre noi, mutitorii de rând. A preferat să se ducă la lojă, fapt (probabil) pentru care a fost taxat de suporteri. În schimb Balint a fost din nou aclamat de tot stadionul, dovadă că publicul poate fi cucerit nu neapărat prin rezultate, dar şi printr-un comportament civilizat, demn de dat exemplu.
Mă bucur că San Marino n-a reuşit imposibilul, aşa cum s-a întâmplat acum 61 de ani, în Brazilia. Atunci americanii aveau o cotă de 500 la 1 pentru câştig. Cine a pariat 10 lire a luat 5 mii! Cu toate acestea, jucătorii amatori din lotul SUA care au reuşit acea uriaşă surpriză se supără atunci când le spui că au câştigat întâmplător. „Nu a fost noroc. Ăsta e sportul”, spune unul dintre cei care a fost dus la Mondial după o preselecţie făcută în parcul din St.Louis.
Un singur jucător de remarcat în lotul nostru – debutantul Gheorghe Andronic. Golul 4 marcat de el spune totul. I-a pasat perfect lui Bugaiov, pe care l-a lansat singur cu portarul, apoi tot Gicu a fost cel care a alergat primul pentru a relua cu calm în plasă balonul deviat din bară. De astfel de jucători are nevoie Moldova. Numai să nu i se urce la cap, pentru că sentimentele la vârsta lui (20 de ani) au stricat multe talente. Să te ţii de fotbal, Gicule, dacă vrei să ajungi mare!

Comentarii