Discurs de 31 mai

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Azi a fost ultima mea zi la liceul „Mihai Sadoveanu” din or. Cupcini. Am fost rugat să spun un cuvânt de mulțumire la careul dedicat ultimului sunet din anul de studii 2012-2013. Câteva cuvinte scrise azi dimineața și rostite la careu:

Domnule director, multi-stimați profesori, colegi, prieteni, mult-stimați părinți și bunici,

Noi, absolvenții din acest an, ne aflăm aici ca să spunem un mulțumesc liceului nostru drag pentru onoarea de a petrece 12 ani din viața noastră în incinta acestei instituții. Liceul „Mihai Sadoveanu” este un liceu tânăr, un liceu care redă speranță micului nostru orășel Cupcini, un liceu care – sperăm noi – va continua să crească elevi devotați științei și adevărului, elevi care vor fi lideri pentru noua generație care are atât de multă nevoie de ei.

Puține lucruri există pe pământ mai frumoase și în același timp mai utile societății ca o școală. Deaceea, noi suntem profund recunoscători astăzi pentru această șansă pe care am avut-o de a face primele trepte în lumea științei din băncile acestei școli.

Pentru mine personal, școala a fost întotdeauna locul unde mi-am petrecut o mare parte a copilăriei mele. Vreau să mulțumesc conducerii liceului, domnului director, și în special primei mele învățătoare, doamna Paraschiva Pancenco, pentru faptul că m-au primit la școală la acea vârstă fragedă și cu multă răbdare și stăruință mi-au format primele aptitudini educaționale și m-au susținut în primele clase, când eram prea mic ca să-mi amintesc astăzi ceva de-atunci – datorită încurajării și suportului lor în acei ani am putut învăța și mai departe lucruri pe care copiii de vârsta mea deobicei nu le învață. Vreau să mulțumesc și diriginților pe care i-am avut pe parcursul anilor – doamna Dina Cernavca și doamna Claudia Prisăcaru, dumnevoastră ați avut grijă de mine și de toți ceilalți elevi ca o mamă adevărată, chiar și atunci când eram neascultători și făceam greșeli pentru care astăzi ne pare rău – dumnevoastră ne-ați ajutat și ne-ați învățat cum să le corectăm.

Părinții mei m-au învățat întotdeauna că profesorii sunt oameni pe care i-a trimis Dumnezeu în viața mea. Și astăzi vreau să le mulțumesc: stimați profesori, iertați-ne pentru toate cazurile când nu v-am acordat respectul cuvenit. Astăzi suntem aici ca să vă fim recunoscători. Nu întotdeauna am înțeles cât de mult vă costă meseria de a fi dascăl, dar acum la sfârșitul acestor ani împreună – vă suntem recunoscători pentru tot ce ați făcut. Cuvintele noastre nu vă pot întoarce înapoi timpul trecut, dar vrem să știți că oricât de departe nu am fi, cu ajutorul lui Dumnezeu, întotdeauna vă vom datora gratitudinea noastră.

Și colegilor mei vreau să le mulțumesc pentru un timp frumos petrecut împreună. Sunt sigur că amintirile întipărite în clasele acestui liceu vor rămâne cu noi pentru toată viața.

Vreau să mă adresez și tuturor celorlalți elevi care sunt prezenți astăzi aici – vreau să vă chem să vă respectați profesorii, diriginții și toți cei care investesc timpul și puterea lor în voi. Eram și noi de vârsta voastră cândva, dar la acest ultim pas în liceu, la o treaptă în viața noastră noi înțelegem mai bine profesorii și deaceea vrem să le fim recunoscători.  Dumnezeu să vă binecuvinteze. Vă mulțumesc.

Comentarii