Dialoguri româno-ruse, oare chiar dialoguri sunt?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Stimaţi prieteni,

Pe data de 9 octombrie 2012 Editura „Cartier” a invitat cititorii săi la „o dublă lansare” şi la o întâlnire cu „doi dintre cei mai traduşi şi citiţi tineri scriitori din Rusia şi România: Zahar Prilepin şi Vasile Ernu”.

Dl Vasile Ernu este unul din coordonatorii volumului „Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu”[1], culegere de studii pe care le-am citit, le-am apreciat, dar care a strâmbat nasul unor colegi istorici mai tineri de la Chişinău.

Cu regret, nu am putut fi prezent la lansarea celor două cărţi, organizată de Editura „Cartier”. Dar promit: chiar azi voi merge la Librăria editurii pentru a cumpăra aceste două cărţi, pentru a le citi, bineînţeles, şi, poate, le voi prezenta pe blog.

Al doilea scriitor, dl Zahar Prilepin, este bine cunoscut în Federaţia Rusă. Numele lui adevărat este Evghenii Nicolaevici Prilepin, născut în 1975, în regiunea Reazan.

Din 1996 dl Zahar Prilepin este membru al Partidului Naţional-bolşevic, condus de dl Eduard Limonov. Drapelul acestei formaţiuni este un dreptunghiular de culoare roşie, în centru, cu negru, este imprimat simbolul Secerii şi Ciocanului.

Dl Zahar Prilepin a participat în cadrul Armatei ruse în războiul împotriva cecenilor, în 1996 şi 1999[2].

Este un scriitor şi publicist foarte energic. Operele lui au fost distinse cu numeroase trofee.

Bun.

Aflăm din nemuritorul ziar al PCRM, „Communist” că dl Zahar Prilepin a fost invitat la Chişinău de Asociaţia scriitorilor ruşi din Moldova, că a avut întâlniri cu intelectuali, studenţi şi liceeni în capitala RM şi la Tiraspol.

Bun şi asta.

În plus la cele de mai sus, dl Zahar Prilepin a oferit un interviu portalului de ştiri „Grenada” în care a declarat cum că interzicerea simbolului „Ciocanul şi Secera” este „SCOTSVO”. Asta cum se traduce? Dicţionarul rus-român echivalează astfel: ticăloşie, bestialitate, porcărie, murdărie. Cred că echivalentul este „PORCĂRIE”. Adică, decizia Parlamentului RM de a interzice folosirea simbolului nominalizat este o PORCĂRIE!

Deşi nu este chiar bun, dar fie! Este dreptul omului la opinie.

Ce mai zice, însă, dl Zahar Prilepin?

El zice aşa: „Este o porcărie. De exemplu, eu – de ce trebuie să respect aceste legi? De ce este interzisă secera şi ciocanul? Secera şi ciocanul [este simbolul – A.P.] muncitorului şi ţăranului. Care-i problema?”

Şi în continuare distinsul scriitor şi publicist, activist politic, cetăţean al Federaţiei Ruse, mai adaugă, că dacă un oarecare număr de oameni va ieşi în piaţă cu acest drapel (de culoare roşie cu simbolul secera şi ciocanul), atunci el, dl Zahar Prilepin, va saluta cu întreaga sa fiinţă [această manifestare – A.P.] „şi personal va ridica de asemenea [acest drapel – A.P.]”[3]. Scriitorul rus a chemat cititorii să nu respecte legile [ne povinovatisea zaconam] Statului Republica Moldova.

E-e, aici e rău. De ce?

Pentru că Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic. Decizia de a interzice simbolul sângerosului regim bolşevic, purtat până nu demult de PCRM, a fost una democratică, exprimată prin vot liber de majoritatea Legislativului de la Chişinău – capitala RM. Unul din afara RM, fie el şi scriitor, îşi poate spune punctul de vedere, posibil într-o formă mai delicată decât SCOTSTVO.

Pentru că un invitat ar face bine să dea dovadă de respect faţă de ţara-gazdă, şi încă mai bine ar face dacă nu i-ar îndemna pe PCRM-şti la proteste stradale.

De ce?

Pentru că RM, ca de altfel, şi Federaţia Rusă, sunt state bazate pe drept, da nu pe nesupunere politică sau civică.

Şi când te gândeşti, pentru ce? Pentru un simbol care a compromis irevocabil buna intenţie de solidaritate între muncitori şi ţărani?

Dialog nu înseamnă doar discuţia din cadrul întâlnirii cu cititorii la lansarea cărţii. Dialog înseamnă şi ceea ce discuţi cu studenţii şi liceenii, ce răspunzi presei electronice sau celei tradiţionale.

Constatăm, cu regret, că de această dată, un dialog româno-rus nu s-a realizat.

De ce?

Pentru că, ar fi fost cazul, ca un intelectual rus să îndemne consângenii lui să fie ZACONOPOSLUŞNÎE, adică să respecte LEGEA. Chiar dacă ea nu convine cuiva.

Dura lex, sed lex, nu-i aşa?

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

16 octombrie 2012

Cuvinte cheie: prietenie româno-rusă, Cartier.


[1] Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu, Chişinău, Editura Cartier, 2008, 279 p.

[2] http://ru.wikipedia.org/ Прилепин,_Захар

[3] Communist, 2012, 12 octombrie.

Comentarii