Despre religie, biserică și de astea

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Da, eu am preluat titlul, tradus în română, de la postarea Lenei Peretokina. Ea știe! Ea a început bine, eu continui, în română.

Religia este o putere, o forță, ceva ce ne domină. De asta și eu nu cred în biserică sau popii de acolo. Nu ei sunt puterea, ei sunt cineva care mai sfințesc de Paște câte ceva, mai mergem noi la ei să pune niște bani pentru nuștiucare biserică ca să fie construită. Și aici am să bag o completare. Părintele din biserică nu este pus ca să credem în el, el are activitatea de a da ideea despre existența lui Dumnezeu omenirii, nu să ne spună cum să ne rugăm, căci asta e intimitatea noastră, mă rog cum vreau eu și cum îmi e comod. Un părinte din biserică trebuie să fie un om sufletist cu care poți discuta lucruri frumoase, cum am făcut-o eu cu Părintele Nicanor din Mănăstirea ce se află aproape de orașul meu. El nu a încercat să mă „invite” la slujbe, el nu mi-a impus un mod de rugăciune, nu mi-a impus orice altceva. Eu cu el doar am putut discuta, poate au toți popii la biserică vorbe care ne impun la ceva, dar nu ei sunt puterea, și ce vorbesc eu aici nu e o frustrare.

DUMNEZEU
Nu vreau să spun cum îl văd pe Dumnezeu, căci asta e ceva personal, intim. Eu doar cred că dacă nu merg la biserică nu înseamnă că nu-s creștin, ba deloc. Unii care nu văd biserica cu anii pot fi mai creștini ca unii care rod podelele închinându-de unui om ce stă în fața altarului. Eu cred cu sufletul, nu cu materia.

MULȚUMESC
Când lucram la UNIVERS FM în Cahul am avut o colegă extraordinară, Vlada. Ea și acum își face activitatea acolo. Păi iată, nu e ea cea care m-a învățat ceva, dar și cu ajutorul ei am înțeles multe lucruri, care nimeni nu mi le-a impus. Singur le-am descoperit. Și să fie sănătoși toți oamenii ce cred cu adevărat, nu contează, merg sau nu la biserică.

PĂCAT
Cică e păcat să nu mergi mult timp la biserică, așa am azit eu odată. Hai las-o! E păcat să-ți faci cruce de milioane de ori în locaș și apoi să ieși ca un imbecil și să spui o vorbă vulgară! Și nu regulile băbești ne sunt sfinte, ci credința noastră din inimă și suflet. Acolo se află sursa, de acolo vine puterea, și, dragi cititori, dară credem că totul va fi bine, totul chiar va fi bine. Și dacă cu adevărat credem cu sufletul, suntem oameni! Și nu trebuie să așteptăm să ne fie iertate păcatele, singuri trebuie să ne cerem iertare pentru ce am greșit, căci așa e frumos, așa e și pe omenește!

Sper că am fost clar! Părerea expusă aici îmi aparține în totalitate! Nu vreau să vă închipuiți că eu învăț pe cineva, căci eu nu o fac, nu-s bun profesor. Să trăiți! Vă mulțumesc!

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii