De ce nu trebuie să avem frică de Federația Rusă

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

De ce Republica Moldova nu trebuie să aibă frică de Federația Rusă?
Pornesc de la ideea că cea mai bună parte a deciziilor de politică externă și nu doar,  adoptate la Chișinău, sunt filtrate prin prisma întrebării: ”cum va reacționa Federația Rusă???”

Întrebarea apare atât în discursurile clasei politice, apare în comentariile analiștilor politici și în discuțiile și opiniile cetățenilor.

E de ajuns să adoptăm o decizie și de îndată, să ”tragem cu coada ochiului”, ce va zice fratele mai mare de la Est, oare nu s-a supărat cumva, nu va opri la vamă o ladă cu mere sau un butoi cu vin?

Revin la ideea, nu trebuie să avem frică și mai ales de Federația Rusă. Și aș vrea să întăresc afirmația prin câteva argumente.

1. Frica este o stare care dăunează puternic și greu dezvoltării personale, e un impediment în  formarea și creșterea EU-lui propriu și pune baza unei formări nu dintre cele mai corecte. Frica poate evolua la fobie și paranoia, oroare, panică – și asta pe departe nu e bine.
Tot frica este una din principalele bariere în calea de a savura pe deplin una din principalele valori ale democrației moderne  și anume libertatea. Sau, un om liber nu are frică – și de cele mai deseori e și efectul, invers un om fără frică se simte pe deplin liber.
Vorba unei persoane apropiate sufletului meu: ”nu e normal sa nu fie bine, normal e să fie bine…”, așa deci – normal e ca să nu avem fobii și să ne simțim liberi.
Aceasta a fost partea filozofică a argumentului contra fricii față de cineva sau ceva. 

2. Federația Rusă nu mai este centrul și polul puterii în lumea bipolară. Războiul rece a trecut, cu o părere de bine vreau să menționez acest fapt. Nu mai suntem parte a unui sistem ocupațional numit URSS, nu mai suntem ghidați de ”politici dictate prin telegraf direct de la Moscova”, nu mai suntem în prizonieratul gândirii dualiste, alb-negru, bine – rău, noi  – ei, frate – dușman.
După destrămarea Uniunii Sovietice, lumea a căpătat culoare, mă refer aici în special pentru Republica Moldova.
Am devenit stat, e cel mai frumos dar oferit de istorie, suntem un stat suveran și independent, cu legi și instituții proprii, suntem noi și de acord, cu problemele noastre dar; cu insistență și muncă le vom soluționa și pe acestea.
E momentul să pășim ”pragul maturității” și să ne asumăm decizii care credem noi că ar fi corecte în special pentru noi și doar pentru noi, fără a întoarce capul ca un copil care este mereu supravegheat de un matur și orice acțiune începută, caută să fie întărită prin afirmația și permisiunea  fratelui mai mare.

3. Recunosc posibilele consecințe economice și sociale, ale unor decizii politice adoptate pe moment la Moscova.
Dar, stimați prieteni, aici și acum, e momentul să gândim câteva aspecte.
Primul ține de noțiunea numită calitate.
Da, calitate și aici se referă la produse și servicii. E momentul să regândim calitatea produselor moldovenești pentru a fi competitive pe piața europeană și nu doar. E momentul să gândim la calitatea serviciilor prestate de muncitorii noștri. Aici chiar văd o implicare directă a statului, pentru orientarea profesională,  instruirea, pentru susținerea și de ce nu pentru găsirea oportunităților de angajare a muncitorilor noștri, a forței de muncă moldovenești – prioritar în Republica Moldova sau în spațiul european.
Tot aici, vreau să mă refer la calitatea imaginii Republicii Moldova peste hotare. E nevoie să gândim și acest aspect. Suntem un stat mai puțin cunoscut pentru majoritatea populației Terrei, acum e momentul să intrăm pe scenă cu o imagine calitativă, o imagine a unui stat calitativ, cu oameni educați, frumoși și calitativi, care pot oferi produse calitative sau servicii la fel de calitative.
Se caută calitate. Cumpăr în cantități industriale !!! 

Și al doilea aspect ține de încredere.
Ar fi bine, da chiar e nevoie și trebuie să avem încredere în partenerii noștri europeni. Sau, gradul nostru de, revin din nou, frică, sugerează indirect, o doză de neîncredere în partenerii europeni. Și nu e bine, normal e să fie bine…
Un lucru e cert, suntem susținuți și vom fi în continuare susținuți de către Uniunea Europeană. Această susținere se manifestă economic, financiar, politic, social. Trebuie să deschidem larg brațele și să savurăm din plin aerul european al libertății și dezvoltării. Obiectivele EU stabilite pentru noi, sunt lecții de dezvoltare personală. Ne sunt puse în față, setul de manuale, bunele practici ale predecesorilor noștri, ne sunt create condiții, unica cerință – luați și vă dezvoltați, creșteți și progresați, munciți și obțineți.
Stimați prieteni, trebuie să avem încredere în colegii și prietenii noștri europeni, trebuie să avem încredere în calea ghidată de aceștia și cel mai important, trebuie să avem încredere în noi înșine, în forțele proprii și în succesul care putem și sunt sigur că îl vom obține. Soarta e de partea noastră…

Vreau să conchid prin a spune următoarele: suntem liberi de a alege.
Suntem liberi de a lege cine dorim să fim și unde dorim să ajungem. Suntem liberi de a alege cine ne este prieten și cine… mai puțin prieten, suntem liberi de a alege să trăim bine sau nu, suntem liberi de a alege să trăim mereu cu frică sau nu, suntem liberi de alege să fim liberi sau să nu fim liberi, suntem liberi de a alege…
Decizi ne aparține, decizia pornește de la fiecare dintre noi, ca membri ai comunității, care se poate bucura de un stat, de suveranitate și de independență.
Eu aleg să fiu liber, aleg să fiu cu adevărat european și să trăiesc o viață decentă, o viață demnă, o viață a unui cetățean implicat.

P.S.
Nu e normal să nu fie bine, normal e să fie bine…

Comentarii