Colinda lăcrimată

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Păcatele în mine-s ca un Nil,
Nu le știu numărul, dar cresc întruna.
Doamne, mai bine rămîneam copil,
Noaptea să cînt, îmbrățișat, cu luna.

Ziua s-alerg prin iarbă ca prin Rai
Și-n spini, cînd mi-oi zdreli, plăpînd, piciorul
Să vină-arhanghelii călări pe cai,
Rana legînd, să sece-n ea izvorul.

Să-mi fie dor de tata dus în cer,
Să jindui să-l sărut măcar o dată
Și la Crăciun, sub zările de ger,
Să-i dăruiesc colinda lăcrimată.

Să ningă-abia, dar să nu fie vînt
Și eu cu mama să mă rog în noapte
Să nu mai fie lacrimi pe pămînt,
Fiindcă eu, copil, le-am plîns pe toate.

6 ianuarie 2018

Comentarii

Traian Vasilcău

Traian Vasilcău

traianus, tot el Traian VASILCĂU minicatastif de autor: sunt aproape strămoș: am un car de ani, poeţii aşa de mult nu trăiesc. ador Libertatea, fug cît pot de lichele, dar dau mai tot timpul de fraţii lor: de minciunoşi, agresori, pîrîtori şi h...

Ultimele articole