(18+) Genocidurile de azi sau De ce trebuie evacuaţi moldovenii din Sudanul de Sud

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

(În imagine: combatanţi islamişti în Sudan)

Recent, buletinele de ştiri ne anunţă că peste o sută de moldoveni, lucrători pentru grupul de companii „Ascom”, au nimerit în mijlocul unii război civil în Sudanul de Sud[i]. Dar ce e cu această ţară, ce s-a întâmplat acolo şi care sunt riscurile aflării în această regiune? Adevărul e că, atât Sudanul, cât şi Nigeria, reprezintă două mari zone ale lumii în care genocidurile nu sunt doar istorie – ele sunt realitate. Acolo astăzi se produce ceea, ce cunoaştem din cărţi şi filme că s-a produs în cele mai negre pagini ale istoriei omenirii.   

Genocidul din Sudan

Sudanul este cea mai mare ţară din Africa şi ocupă a zecea poziţie după suprafaţă în lume. Un conflict acerb dintre Nord şi Sud a început în Sudan din 1983, după ce armata guvernamentală şi organizaţiile paramilitare musulmane din nord au început lupta împotriva organizaţilor de creştini şi împotriva adepţilor cultului animist, localizaţi în sud. Existenţa unui interes economic important, datorat zăcămintelor de petrol din această ţară, a făcut ca luptele dintre cele două mari regiuni să devină cronice, fiind susţinute de ambiţiile elitelor politice. În Sudan, discriminarea fatală şi corespunzător nimicirea categoriilor de cetăţeni excluşi din „normalitate” s-a făcut pe mai multe criterii: religios, etnic, social, lingvistic. De asemenea, au existat şi mai există confruntări între popuaţiile migratoare şi cele sedentare, între vorbitorii de limba arabă şi alolingvi.

În 2002, guvernul sudanez a fost învinuit de omorârea a peste 2 milioane de oameni. Iar în 2004, opinia publică internaţională a fost orientată cu îngrijorare către provincia Darfur, unde miliţia arabă, cu susţinerea armatei, i-a nimicit şi i-a izgonit de pe teritoriile natale pe reprezentanţii triburilor de băştinaşi negri. Se estimează că în decursul ultimelor decenii în Darfur au fost omorâţi peste 400.000 de oameni, inclusiv femei şi copii, iar alte câteva milioane au fost forţate să-şi mute locul de trai[ii]. Vă recomand să vizionaţi filmul „Darfur”, din 2009, o dramă puternică despre ororile prin care trec comunităţile de negri din această regiune.

Situaţia din Sudan a evoluat în cele din urmă până la decizia de separare a regiunilor de sud de restul ţării. În cadrul referendumului din 9 ianuarie 2011, circa 99% (!) din populaţia din sud a votat pentru independenţa Sudanului de Sud[iii]. Iar la 9 iulie acelaşi an, statul şi-a proclamat oficial independenţa. Dar conflictele în zonă nu contenesc, pe clivajele identitare suprapunându-se cele ideologice şi politice, care, din câte deja cunoaştem, generează războaie civile aproape intermitente.

Locuitori ai regiunii Darfur masacraţi în cadrul genocidului din Sudan. Sursa:   http://death2islamofascism.wordpress.com/2010/02/09/islamic-genocide-in-sudan/

Genocidul din Nigeria

Genocidul din Nigeria este o realitate nu doar a secolului XX, ci şi a secolului XXI, fiind un exemplu că noul veac, care a pretins să fie un veac al civilizării şi al toleranţei, este sortit să resimtă oroarea conflictelor identitare proprii secolului precedent. Nigeria este o federaţie constituită din 36 de state, fiind cea mai populată ţară africană, cu peste 110 milioane de locuitori, întinsă pe un teritoriu de aproape un milion de kilometri patraţi şi cu o istorie a conflictelor şi războaielor civile ce durează de câteva decenii. Pe acest teritoriu locuiesc peste 250 de diverse etnii; o vreme existând şi trei regiuni mari divizate pe criterii etno-confesionale: populaţiile “hausa” – în nord, “yoruba” – în sud-vest şi “ibo” – în sud şi est. Această diversitate vorbeşte de la sine despre cât de sensibilă la provocări interne de ordin identitar poate fi această ţară, care a trecut deja printr-un război civil şi prin atâtea alte conflicte locale.

O cauză suplimentară a conflictelor permanente o constituie religia, în principal dintre nordul islamic, consevator care se conduce după legea Sharia, degenerând într-un fundamentalism islamic, şi sudul creştin şi animist, ca în Sudan. Anume pe linia diferenţelor religioase Nigeria înregistrează în ultimii ani o explozie a crimelor genocidare, reprezentate de atacuri ale musulmanilor asupra civililor creştini, care sunt masacraţi în masă, inclusiv femei, bătrâni, copii. În martie 2010, de exemplu, peste 500 de creştini nigerieni, dintre care foarte multe femei cu copii, au fost măcelăriţi de către un comando musulman. Atacatorii îi întrebau pe cei care îi găseau pe străzi „Cine eşti tu?” în limbajul Fulani, cunoscut preponderent doar de musulmani. Toţi cei care nu ştiau să răspundă în Fulani erau imediat ucişi cu lovituri de macete[iv]. Atacurile genocidare continuă şi în anii mai recenţi, ţinta prioritară a atacatorilor fiind bisericile creştine, unde zeci de enoriaşii sunt măcelăriţi pe loc[v].

Genocidurile sunt o constantă a istoriei, iată de ce ele încă mai sunt şi vor mai o realitate a lumii. Şi, cu siguranţă, nu doar în Africa.    

Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune

Surse:


[i] Peste 100 de moldoveni, în mijlocul războiului din Sudanul de Sud // Noi.md. 24 decembrie 2013 / http://www.noi.md/md/news_id/33371

[ii] Genocide in Darfur, Sudan // http://www.state.nj.us/education/holocaust/curriculum/darfur.pdf

[iii]Проголосовали к войне. Южный Судан станет самостоятельной страной // Газета.ру; В. Сумской, Е. Савина/ http://gazeta.ru/politics/2011/01/24_a_3502090.shtml

[iv] Nigerian Religious Genocide Massacres 500 Plus // Nigeria. Mar 08, 2010. By AsherKade / http://www.allvoices.com/contributed-news/5367485-nigerian-religious-genocide-pulverizes-500-plus

[v]Nigeria: „This is becoming genocide” // Jul 11, 2012 / http://www.opendoorsusa.org/pray/prayer-updates/2012/%297-July/Nigeria-is-becoming-genocide

 

Comentarii

Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, Doctor în Biologie; cercetări în domeniul Etologiei sociale (fundamentele biologice ale comportamentului social şi politic). Interesul ştiinţific: conflictele identitare, agresivitatea socială, ierarhiile, instinctele sociale, antropogeneza, ...

Ultimele articole