VIITOAREA MAJORITATE PARLAMENTARĂ PRO-MOLDOVA

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Organizarea referendumului republican pentru reducerea numărului de parlamentari și de retragere a mandatului, în cazul în care aceștia nu își îndeplinesc atribuțiunile, reprezintă o acțiune pentru responsabilizarea aleșilor în circumscripții uninominale.

Deputații moldoveni au votat în ultima ședință a legislaturii actuale desfășurarea acestui referendum. Totodată ei au modificat și Codul Electoral pentru a permite desfășurarea acestuia împreună cu alegerile parlamentare. De aici.

Rezultă că, în ziua alegerilor parlamentare, pe lângă cele două buletine de vot, (un buletin va conține lista electorală elaborată de formațiunile politice, altul cu numele concurenților de pe circumscripția uninominală) alegătorii vor mai primi un buletin în care vor fi invitați să răspundă la două întrebări: dacă sunt de acord cu micșorarea numărului de deputați de la 101 la 61 și dacă susțin ideea retragerii mandatului deputatului în cazul în care acesta nu-și va onora obligațiunile.

Liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, afirma că referendumul viitor reprezintă  începutul procesului de optimizare a Parlamentului. Decizia finală de reducere a numărului de deputați și de aplicare a măsurilor punitive față de deputați vor fi luate de membrii Legislativului care va fi ales pe data de 24 februarie 2019. De aici.

Nu știm dacă președintele Dodon va promulga aceste hotărâri ale Parlamentului moldovean, mai mulți deputați socialiști le consideră ca fiind ”populiste și parte a unui truc electoral”.  Socialistul Vladimir Țurcan a scos în evidență o neconcordanță juridică a acestor inițiative: un aviz al Curții Constituționale din 2014 spune că organizarea concomitentă a alegerilor și a unui referendum nu este posibilă.

În același timp, președintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu admite organizarea unui referendum de ziua alegerilor parlamentare.De aici.

În cazul în care referendumul republican va avea loc, viitorii deputați moldoveni vor avea deasupra capului lor sabia responsabilizării activității lor politice. Această responsabilizare poate duce la coalizarea deputaților aleși pe circumscripții uninominale; ei vor fi conștienți că, indiferent de simpatiile lor politice, vor trebui să livreze fapte concrete în circumscripțiile în care au fost aleși, altfel, ar putea fi declanșat mecanismul de retragere a mandatului lor.

Acesta este motivul principal al unei posibile apariții a unei majorități parlamentare a celor aleși de comunitățile locale. Fiind oameni concreți, vor trebui să rezolve probleme locale concrete. În esență, aceste probleme sunt aceleași pentru toți cetățenii moldoveni: acces la apă și canalizare, drumuri bune, servicii medicale de calitate, locuri de muncă. Nu văd nici un impediment care să împiedice rezolvarea lor în comun. Asta ar putea fi viitoarea majoritate Pro-Moldova.

În istoria contemporană a Republicii Moldova au fost organizate trei referendumuri – două consultative şi unul constituţional. Primul, „La sfat cu Poporul”, a avut loc în 6 martie 1994 – cetățenii moldoveni s-au expus atunci pentru păstrarea statalității moldovene, în detrimentul unirii cu România. Referendumul a fost consultativ, nu a avut putere legislativă. Al doilea a avut loc în data de 23 mai 1999, atunci moldovenii au fost întrebați dacă sunt de acord cu schimbarea sistemului de guvernare, din parlamentar în prezidenţial. Și acest referendum a fost consultativ. Singurul referendum constituțional a fost organizat în data de 5 septembrie 2010, în cadrul lui moldovenii au fost întrebați dacă sunt de acord ca Legea Supremă să fie modificată, astfel încât șeful statului să fie ales direct de către popor. Deoarece la urne s-au prezentat doar 30% dintre alegătorii cu drept de vot, plebiscitul a eşuat.

 

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole