VIDEO Cum se şterg frontierele în Europa de Est

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Oficial, Republica Moldova – entitate statală post-sovietică, pe tărâm românesc, hăcuit de Stalin, cu încuviinţarea lui Hitler -, o realitate geopolitică a ultimilor 25 de ani, doreşte să urmeze calea europeană de dezvoltare, cea vestică, nicidecum răsăriteană. Din această perspectivă şi cetăţenii europeni, dintre Prut şi Nistru sunt interesaţi de modul în care evaluează situaţia de pe bătrânul nostru continent tocmai Donald Tusk –  în fotografia de sub titlu – polonezul care este noul preşedinte al Consiliului European.

Într-un dialog purtat cu emisarul ziarului britanic The Guardian, Donald Tusk a afirmat, cu subiect şi predicat, că politica preşedintelui rus Vladimir Putin este de a avea mereu duşmani şi de a fi tot timpul în conflict. Tusk este adeptul menţinerii sancţiunilor statelor membre ale Uniunii Europene contra Federaţiei Ruse, fiind singura cale paşnică de a determina ca înţelepciunea să învingă la Moscova şi să fie restaurat controlul statului european ucrainean asupra graniţei sale estice, controlată acum de trupele ocupante ruse.

Alternativa este, pentru Kremlin, în limbajul diplomatic al lui Donald Tusk, o criză cu Casa Albă, comparabilă cu aceea a rachetelor sovietice din Cuba, pe vremea preşedintelui sovietic Hruşciov. Afirmaţiile președintelui Consiliului European au rostul lor, din perspectiva planificatei întâlniri, din această săptămână, a liderilor UE, la nivelul cărora Putin a reuşit generarea unor divergenţe, unii dintre cei menţionaţi optând fie pentru stoparea, fie pentru micşorarea sancţiunilor economice vizând Federaţia Rusă.

Un context în care merită reamintite cele patru obiective politice majore ale preşedintelui Putin:

1. refacerea de facto a dominaţiei Moscovei în toate fostele republici sovietice,

2. reinstituirea influenţei majore a Kremlinului în fostele state socialiste din estul Europei, azi membre ale UE şi ale NATO,

3.  divizarea, până la disoluţie, a Uniunii Europene,

4. dovedirea inutilităţii Alianţei Nord-Atlantice, prin crearea unei situaţii, în statele baltice, în Polonia şi/sau România, care să determine neatingerea consensului necesar în adoptarea deciziei de trecere la aplicarea articolului 5 şi trimiterea Forţei de Reacţie Rapidă a organizaţiei în zona afectată de insurgenţa sau rebeliunea stimulată de mai marii celebrilor “omuleţi verzi”, aici fiind vorba de forţele speciale ruse.

Cum orice militar lucid înţelege că frontiera de est a Ucrainei, practic ştearsă de pe hartă, nu va reveni sub autoritatea guvernului de la Kiev în acest an, menţinerea sancţiunilor este o chestiune de onoare, de respectare a propriilor convingeri democratice, ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dacă UE se va dovedi divizată, implicit asta fiind o victorie clară a lui Vladimir Putin, atunci va apare, susţine Donald Tusk, un moment critic în relaţiile transatlantice.  Italia, Grecia, Ungaria, Slovacia, Austria şi Cehia vor deja o diminuare sau chiar renunţare la sancţiunile actuale contra Rusiei.

Nu această perspectivă este bomboana pe coliva proiecţiilor geopolitice, ci faptul că Barack Obama, care a avut zilele trecute o întrevedere cu Donald Tusk, a afirmat că nu va accepta ca Statele Unite ale Americii să fie mai implicate în conflictul din Ucraina, decât UE.

Ceea ce, teoretic, în traducere liberă, atitudinea asta ar permite forţelor armate ruse să organizeze, vorba vine, o defilare din Crimeea până în Bruxelles, via Berlin, aşa… pentru a mai detensiona năzdrăvanul   circ politic european. Nu de alta, dar vine 9 Mai, când se pune întrebarea: ce se va aniversa? Înfrângerea Germaniei naziste sau victoria revanşei Federaţiei Ruse?

Despre modul cum văd români din  dreapta Milcovului de azi, a se citi Prutul, realităţile dinamice din Republica Moldova şi din Ucraina puteţi afla detalii vizionând emisiunea VALORI EUROATLANTICE, inserată mai jos. În cadrul acesteia, în primele 50 de minute, George Simion, preşedintele organizaţiei ACŢIUNEA 2012, Iulia Modiga, vicepreşedinte pentru comunicare şi Mădălina Hriţuleac, secretar general la aceeaşi organizaţie, îşi exprimă propriile răspunsuri la fireasca întrebare: 10 ANI PÂNĂ LA REUNIFICAREA NAŢIONALĂ? În partea a doua a emisiunii, vor analiza modul CUM SE ŞTERG FRONTIERELE ÎN ESTUL EUROPEI, Claudiu Degeratu, Alba Popescu şi Răzvan Munteanu, membri ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică. Vizionare plăcută.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole