VIDEO: Crăciunul (geopolitic) pe stil vechi

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Pe 7 ianuarie, 2016, a fost Crăciunul, pe stil vechi, în Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Din perspectivă geopolitică, la Chişinău, Kiev şi Moscova există vizibile inerţii generate de o mentalitate ce părea trimisă la coşul de gunoi al istoriei, în urmă cu un sfert de veac.

La Moscova, numeroşi credincioși s-au adunat pentru serviciul religios, din Ajunul Crăciunului, la Catedrala Mântuitorului. Per total, 350.000 de ruşi au luat parte la liturghiile de Crăciun de la Moscova, potrivit autorităților orașului. De altfel, aproape trei sferturi dintre ruși sunt ortodocși.

În mesajul său de Crăciun, Patriarhul Kirill a chemat pe credincioşi să se roage pentru soluționarea pașnică a conflictului din estul Ucrainei:

„Confruntarea dintre frați, care a apărut pe teritoriul ucrainean nu ar trebui să divizeze pe copiii Bisericii … Un creștin adevărat nu poate să îşi urască vecinii”, a afirmat el.

Preşedintele Vladimir Putin a participat la slujba din Ajunul Crăciunului, de la biserica din Turginovo, aflată la aproximativ 150 de minute distanţă, la nord-vest de Moscova, fiind locul unde au fost botezați părinții lui Putin.

Participarea lui Putin, la slujba din Ajunul Crăciunului, de la biserica Maicii Domnului, din Turginovo, a fost una neanunţată, iar enoriașii au fost surprinși să vadă pe președintele Rusiei intrând în biserica lor, pentru a sărbători acest moment aparte cu ei.

Crăciunul, pe stil vechi, sărbătorit în Rusia, este o bună ocazie, pentru diplomaţii ruşi, de a îşi aminti că latinii ortodocşi, care trăiesc pe plaiurile mioritice, au aceeaşi dorinţă de a trăi liberi, cu fruntea sus, în patria lor, încă neîntregită, înţelegând că fiecare naţiune are dreptul de a merge pe calea aleasă, cu condiţia să respecte aceeaşi opţiune şi la naţiunile vecine, la fel de demne şi îndreptăţite să fie la aceeaşi masă a cooperării europene, pentru ca pacea şi prosperitatea să înlocuiască actuala confruntare sterilă şi măcinarea unor ţări care pot găsi soluţii adecvate intereselor lor naţionale, doar prin promovarea principiului win-win, pe baza unui dialog constructiv.

În Ucraina, la Kiev, locuitorii animaţi de spiritul Crăciunului au poposit în Piaţa Sfânta Sofia, dar şi în piaţa vecină, Sfântul Mihai, pentru a se delecta cu dulciuri, carne la grătar și vin fiert. În plus, în Piaţa Sfânta Sofia a avut loc o paradă tradiţională de Crăciun şi, în acelaşi loc, a fost evocat, cu actori, momentul naşterii Mântuitorului. Ucrainenii prezenţi în Piaţa Sfânta Sofia au cântat colinda tradiţională de Crăciun.

Tot pe 7 ianuarie 2016, parcul popular Mamajeva Sloboda a găzduit un festival aparte, care a redat atmosfera de Crăciun, din fiecare familie ucraineană. Festivalul a fost denumit Colindele Cazacilor. Colindătorii au colectat bani pentru soldaţii ucraineni, care acţionează în Ucraina de Est, respectiv în Donbas.

Fie ca pornind de la Crăciunul pe stil vechi, autorităţile creştine de la Kiev, care oficial doresc o societate democratică în statul ucrainean, una bazată pe libertate, egalitate şi fraternitate, să acorde atenţie şi memoriului semnat de asociații ucrainene pentru limba română, din regiunea Odessa, prin care se „solicită Ucrainei ca limba română să revină în toate cele 18 școli în care s-a studiat în regiunea Odessa, dinainte de independența Ucrainei, și să se ridice la rang de catedră de limbă română actuala derizorie specializare din cadrul Universității Umaniste de Stat din Ismail și să se acorde, de pe acum, pentru viitorul an universitar, cel puțin 25 locuri fără taxă la limba română.”

În Republica Moldova, Crăciunul a fost aniversat şi pe 25 decembrie – stil nou – şi pe 7 ianuarie– stil vechi. Cu alte cuvinte, a fost respectat dictonul „sărbătorile adevărate nicidecum nu pot fi puţine”.

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul, care, mai nou, este cel al dispersatelor formaţiuni politice, ale căror conexiuni reale, cu priorităţile pragmatice ale europenilor trăitori dintre Prut şi Nistru par a fi doar…

„mersul cu icoana” premierului dorit, de unii, sau de alţii, la reşedinţa oficială a preşedintelui Nicolae Timofti, a cărui binecuvântare nu este dată decât pentru cei ce vor aduce spiritul democratic, de tip european, în gospodăriile celor două milioane de suflete care au mai rămas pe teritoriul de 33.846 km² al României răsăritene.

Colindătorii politici de la Chişinău poartă trăistuţe, care de care mai diferite, însemnate ba cu secera trecutului şi ciocanul prezentului, ba cu pomi verzi şi alte păcăleli ce nu aduc gazdelor colindate nici noroc şi nici belşug în casele răbdătorilor europeni încovoiaţi de minciunile momentului şi traiul minimal la care au acces, tot cu capul plecat şi căciulile deloc pe frunte, ţinute vrând-nevrând în mână.

Cadoul tradițional pentru colindători este pâinea, simbol al belșugului, pentru flăcăi – colaci mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, nuci și bomboane, însă, în mod paradoxal, cei care mai cântă colinde vechi nu vor să iasă la pensie şi visează la imunitate, pe viaţă, ca Vladimir Voronin, sau nu acceptă că au devenit flăcăi tomnatici, când se uită în oglindă, ca Marian Lupu – care în limba lui Mihai Eminescu ridică statalitatea tot mai fragilă la cerul milei dumnezeieşti -, ori preferă public condiţia de pionier sovietic, precum Igor Dodon sau Renato Usatîi.

Coacerea colacilor pentru guvernare are canoane aparte. De pildă, din primul aluat se face un colac special numit „Crăciun”, „Crăciunel”, Ion Sturza şi cine o mai fi după el. Crăciuneii politici se pun, temporar, la icoana parlamentară și nu se mai păstrează până la primăvară, deoarece se caută pentru alegeri pământeni cu structuri politice mai viguroase.

Numărul felurilor de mâncare parlamentare depinde de înţelegerile, la ceasuri de taină, dintre cei care au de dat şi cei care au de primit foloase evident necuvenite, de regulă acestea nefiind sfințite de vreun preot.

Tradițional, la masa de Crăciun politicienii servesc, de regulă: friptură și cârnaţi de porc, sarmale, răcituri, peşte, pâine, crăciunei, fructe, dulciuri şi băuturi. Cei care îi votează, cu multă naivitate, pe politicienii momentului, din România răsăriteană au obiceiul de a mânca şi mămăligă în ziua de Crăciun, singura de care pot fi siguri înainte şi după alegerile de ieri, sau de mâine, din Republica Moldova.

Crăciunul – pe stil vechi sau nou – este sărbătoarea care adună europenii, dintre Prut şi Nistru în casa părintească, lângă cei dragi inimii lor, alături de care au trăt şi vor avea clipe irepetabile.

Însă doar în Casa României Reîntregite va fi soluţia viitoare, deloc îndepărtată, a revenirii la normalitate, a societăţii dintre Prut şi Nistru, care are dreptul la libertăţile şi drepturile tuturor celor ce cred în Europa democrată, nu totalitară, cu o justiţie puternică, nu la cheremul unor mafioţi de o tristă celebritate.

Să nu se bucure, prea devreme, cei ce vor alegeri anticipate şi cred în reîntoarcerea Republicii Moldova, cu oficialii viitori, în genunchi la Moscova. Şi Voronin se credea pe cai mari, după alegeri trunchiate şi a fost dislocat din jilţul prezidenţial de junii primăverii anului 2009.

O primăvară care se poate repeta, firesc şi în mod democratic.

Despre Crăciunul (geopolitic) pe stil vechi am avut un schimb de opinii cu conaţionalii Vasile Simileanu, Tiberiu Tănase şi Marian Covlea, într-o emisiune focalizată pe realităţi de la Chişinău, Kiev şi Moscova, pe care am inserat-o mai sus.

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole