VIDEO Când îşi vor acorda Klaus Iohannis şi Nicolae Timofti cetăţeniile României şi Republicii Moldova?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Într-un moment când diplomaţi occidentali, de rang înalt, iau în calcul posibila continuare a conflictului militar din Ucraina – cu o ofensivă probabilă, a forţelor separatiste rusofone spre Mariupol şi Odesa, cu o includere, în arealul anexat practic de Moscova, a Basarabiei de Sud, unificată apoi, conform mentalităţii de tip sovietic, cu Găgăuzia şi apoi Transnistria -, politicianul de la Bucureşti care a prevenit Europa că Rusia are drept ţel prezenţa sa la gurile Dunării a optat pentru cetăţenia Republicii Moldova.

După decizia de a nu participa la demonstraţia de forţă militară organizată la 9 mai, în Piaţa Roşie, de autorităţile Federaţiei Ruse – o ţară care modifică, după bunul plac, frontierele răsăritene, un stat care îşi măreşte, prin ocuparea samavolnică a unor zone învecinate, propriul teritoriu – preşedintele statului românesc, dintre Prut şi Nistru, Nicolae Timofti va acorda cetăţenia Republicii Moldova celui care a condus România până la finele anului trecut, respectiv lui Traian Băsescu.

Este nu doar un gest de răspuns al liderului de la Chişinău, pentru respectul şi dragostea fostului său omolog pentru plaiurile basarabene, ci şi o măsură înţeleaptă, având în vedere că primavara actuală şi vara care vine nu sunt marcate, la nivelul previziunilor lucide, bine argumentate, de o dezirabilă pace.

Asta pentru că, aşa cum afirma zilele trecute şeful statului georgian, Gheorghi Margvelashvili, Georgia a fost pedepsită de Moscova în anul 2008, Ucraina în anul 2014, pentru opţiunile lor europene, iar pe listă urmează Republica Moldova, care a rămas consecventă parcurgerii căii europene, spre Vest, nu spre Est, de dezvoltare.

Traian Băsescu rămâne în acest context, mai ales după primirea cetăţeniei Republicii Moldova, o voce europeană legitimată să se pronunţe în favoarea respectării valorilor euroatlantice şi la est de graniţa răsăriteană a NATO, care trece, deocamdată, pe Prut.

Dorinţa fostului preşedinte român de a deveni cetăţean al Republicii Moldova şi răspunsul diplomatic, pragmatic, inteligent, al preşedintelui Nicolae Timofti, la această intenţie, generează o interogaţie firească.

În ce măsură, în viitorul imediat, printr-un gest simbolic, concomitent, reciproc, preşedinţii celor două state româneşti îşi vor acorda cetăţeniile României şi Republicii Moldova?

O întrebare justificată şi de un recent brainstorming (a cărui înregistrare video o puteţi viziona mai jos) dedicat atât aniversării Unirii, din 27 martie 1918, a Basarabiei cu România – evocată cu istoricul Jipa Rotaru, sociologul Dan Nicu şi jurnalistul Miron Manega -, cât şi reunirii României răsăritene cu patria mamă, subiect discutat cu parlamentarii Petru Movilă, Alexandru Ovidiu Raeţchi şi cu unul dintre liderii Platformei Unioniste Acţiunea 2012, Dumitru Bereştean.

 

 

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole