VA UNI BĂSESCU PARTIDELE ROMÂNEȘTI DIN REPUBLICA MOLDOVA?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Ultima cercetare sociologică realizată între Prut și Nistru la comanda Institutului Republican Internațional din Statele Unite arată că doar patru formațiuni politice ar ajunge în viitorul Parlament al Republicii Moldova. Este vorba de Partidul Socialiștilor, cu 36% din cei chestionați, Partidul Acțiune și Solidaritate, susținut de 16%, Partidul Demnitate și Adevăr, cu 9 procente și Partidul Democrat, tot cu 9 procente.

Dacă tendința se păstrează, ea le-ar da posibilitate socialiștilor moldoveni să acumuleze suficiente puncte electorale pentru a avea o majoritate parlamentară.  Comentatorii politici moldoveni afirmă că sistemul electoral mixt, prin votul pe circumscripții uninominale,  poate salva Moldova de revenirea masivă a stângii antieuropene la guvernare. De aici.

Votul în circumscripții uninominale poate înclina balanța electorală în favoarea partidelor pro-europene și formarea unei majorități pro-europene. Explic mai jos.

Unioniștii din municipiul Chișinău au votat în primul tur al alegerilor locale pentru doi candidați care și-au asumat Unirea cu România: Valeriu Munteanu (reprezentantul Partidului Liberal) și Constantin Codreanu (reprezentant al Partidului Unității Naționale). Împreună, cei doi au acumulat 18 mii de voturi. Aceste asumate voturi unioniste, destul de puține, au reprezentat acel plus valoric care, în turul doi, a înclinat balanța în favoarea lui A. Năstase. Voi aminti că, ambii unioniști și-au îndemnat susținătorii să voteze pentru reprezentantul dreptei politice moldovenești. Iar aceștia, așa au făcut. De aici.

S-a spus că alegerile pentru primăria municipiului Chișinău au fost o simulare a modului de desfășurare a alegerilor în circumscripțiile  uninominale. S-a observat că la victoria lui Năstase au contribuit și unioniștii moldoveni. Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr a câștigat alegerile din municipiul Chișinău cu o diferență de 13 mii de voturi în fața contracandidatului său socialist. Aceste voturi aparțin unioniștilor chișinăueni.

Rezultă că, în circumscripții uninominale bine determinate, unioniștii moldoveni pot schimba rezultatul alegerilor parlamentare din acest an.  

S-a spus că unioniștii ar fi a patra forţă din Republica Moldova. Conform unor sondaje curentul politic unionist ar ajunge la peste 10% și că el ar fi împărţit între două formațiuni politice: Partidul Unității Naționale, condus de Traian Băsescu şi Partidul Liberal, al domnului  Mihai Ghimpu. Cele două formațiuni politice ar trebui să poarte negocieri pentru formarea unui alianțe electorale unioniste la care să adere şi restul partidelor unioniste.

Prim-vicepreședintele PUN, Constantin Codreanu, prezent pe 31 august la Chișinău, pentru a sărbători Ziua Limbii Române, a îndemnat unioniștii să participe în număr cât mai mare la Marea Adunare Centenară. Probabil, organizarea acestei Adunări Centenare la Chișinău ar trebui să aducă acel impuls necesar startului unor  tratative pentru formarea acestei alianțe electorale unioniste.

Există voci care s-au arătat critice față de autoritățile române și activitățile unioniste, care au denunțat „suportul jalnic pentru marșurile unioniste.”

Nu sunt adeptul unei implicări ale autorităților statului român în viața politică din Republica Moldova. Semnalul grupări mișcări unioniste într-un singur bloc electoral ar trebui să vină din partea electoratului moldovean. Orice alte sugestii reprezintă provocări la adresa Bucureștiului oficial.

În România, Traian Băsescu nu mai are foarte multe resurse politice. Partidul Mișcarea Populară, pe care l-a condus, a trecut pragul electoral bazându-se în mare măsură pe votul persoanelor cu cetățenie româno-moldoveană care au apreciat/apreciază activitatea lui mai mult decât greșelile politice comise.

În spațiul dintre Prut și Nistru, fostul președinte al României este pe o curbă ascendentă. Motiv suficient pentru a construi, în baza celor dezamăgiți de unionismul promovat de echipa lui Mihai Ghimpu, o nouă formațiune politică, Partidul Unității Naționale. Se impune o singură remarcă – pentru a participa activ în politica moldavă, instanța de judecată din Republica Moldova, ar trebui să-i ofere câștig de cauză pe chestiunea retragerii cetățeniei moldovenești.

În trecut, Băsescu a trecut peste obstacole politice mai mari. Chiar dacă  declarat că se retrage din politica românească, nimeni nu îl împiedică să susțină construirea unui bloc electoral unionist în Republica Moldova. Dacă-i reușește formarea unui bloc electoral, care să-l  aibă (în caz fericit) pe el în frunte, această construcție electorală ar putea obține un rezultat bun la alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Repet: unioniștii moldoveni ar trebui să negocieze, cât nu e prea târziu, formarea acestei construcții politice. Mihai Ghimpu, dar și alți lideri unioniști moldoveni, ar trebui să depășească orgoliile proprii. Probabil ar trebui să înceapă negocieri și cu partidele pro-europene, pentru a nu se torpila electoral reciproc în circumscripțiile uninominale. Abia atunci, în circumscripții uninominale bine determinate, candidații unioniști pot lua apa electorală a socialiștilor și să obțină un rezultat care să permită crearea unei fracțiuni parlamentare unioniste în viitorul Parlament moldovean.

Acesta ar fi scopul final, nu-i așa?

 

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole