Va supravieţui UE unei noi crize financiare?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

 Uniunea Europeană a falimentat în încercările sale de a construi o conştiinţă europeană comună, integratoare; identităţile etno-naţionale ale statelor suverane s-au dovedit a fi mult mai vivace şi mai afirmative decât şi-au închipuit arhitecţii UE. Iată de ce crearea unei supraidentităţi europene a eşuat. Am dezvăluit aceste aspecte în articolul „Există o conştiinţă europeană?”. Dar cât de trainică este Uniunea Europeană în plan econimic? La acest capitol, proiecţiile iniţiale ale arhitecţilor UE au fost mai aproape de realitate?

Cât priveşte bunăstarea economică a UE, acest argument forte al eurooptimiştilor nu mai e nici pe departe atât de convingător acum. Chiar şi până la criza financiară care a început în 2008, în cadrul UE s-au simţit împliniţi din punct de vedere financiar cetăţenii acelor ţări care erau în topul dezvoltării industriale şi postindustriale şi acum câteva decenii (în special ţările din centrul şi nordul Europei). Cetăţenii noilor ţări membre ale UE sunt şi vor rămâne „rudele sărace” la masa europeană comună, iar a gândi la o egalitate a bunăstării economice pentru toate ţările şi toţi cetăţenii UE este utopic. Diferenţa de potenţial economic la un moment dat poate trece în discriminare vădită, ceea ce reprezintă un alt motiv serios care periclitează cimentarea Uniunii Europene. Să ne amintim, de exemplu, cum fusese denumit de către analiştii economici grupul ţărilor membre ale UE care au sărăcit cel mai mult din cauza crizei financiare – ţările PIGS (Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania) – un acronim jignitor, care în traducere din engleză înseamnă „PORCI”. Unii analişti au adăugat în acest grup şi Italia, rezultând un PIIGS. Este cât se poate de evident că această aranjare a iniţialelor ţărilor în prag de falimentare nu a fost întâmplătoare, ci premeditată, pentru a arăta deranjul şi iritarea pe care o resimte în general UE faţă de partenerii de alianţă europeană mai slabi şi mai săraci[i].

În plan general, frustrările, supărările şi suspiciunile din interiorul UE au atins în ultimii ani o cotă alarmantă. Iar anii 2011-2012, în special criza monedei europene şi situaţia pre-falimentară din mai multe ţări-membre ale UE, au demonstrat fragilitatea construcţiei europene inclusiv la capitolele economie şi diplomaţie. În 2011, analiştii de la notorioasa bancă UBS AG, a doua ca importanţă în Europa, au publicat un raport în care susţineau că Zona Euro în actuala ei formă creează mai multe costuri decât beneficii pentru ţările-membre, deoarece aceste ţări au nevoi foarte diferite, se mişcă cu viteze diferite, în direcţii diferite. Ar exista deci două scenarii: 1. Zona Euro se transformă într-o Uniune fiscală (sau Conferedaţie fiscală); 2. Zona Euro se rupe. În cazul celui de-al doilea scenariu, consecinţele pot fi dezastruoase pentru Uniunea Europeană, printre care: defaultul unor ţări mai slabe economic, prăbuşirea sectorului bancar, părăsirea cadrului UE (sau dispariţia totală a UE), protecţionismul şi competiţia economică neloială dintre foştii parteneri, dezordini sociale. Istoria arată că ruperea de până acum a uniunilor monetare a fost tot timpul însoţită de dezordini sociale sau de războaie civile[ii]. Iar economistul Larry Hatheway, de la UBS, a fost şi mai direct în avertizările sale, afirmând în decembrie 2011 că „Zona Euro a fost un concept greşit de la bun început”, prăbuşirea acestei zone ar putea avea efectele unui scenariu apocaliptic, iar europenii ar face bine dacă ar investi în metale preţioase, conserve şi arme[iii].

Şi Nouriel Roubini, laureat al Premiului Nobel pentru economie, declara în septembrie 2011 că o instabilitate politică și socială în Zona Euro ar putea duce în final chiar la conflicte militare. Ministrul de finanțe polonez, Jan Vincent-Rostowski a fost şi mai tranşant, avertizând că dacă Zona Euro nu va fi salvată, există pericolul unui potențial război în următorii 10 ani. Contextul crizei financiare sistemice creează premise deosebit de favorabile pentru apariţia şi ascensiunea partidelor de extrema dreaptă, neo-naziste, care cu uşurinţă vor găsi “vinovaţi” şi “duşmani” în interiorul graniţelor Uniunii Europene şi vor pleda pentru securizarea suveranităţii şi integrităţii particulare a statelor[iv].

La modul real, în toamna anului 2011 Zona Euro a fost la un pas de a se sparge, riscând să provoace o reacţie în lanţ a default-urilor în cadrul UE. Despre cât de tensionată a fost societatea europeană la sfârşitul anului 2011, din cauza emoţiilor legate de modul în care se va rezolva acea etapă a crizei euro, vorbeşte sarcasmul istoricului şi scriitorului britanic Dominic Sandbrook. Acesta a publicat în octombrie 2011 un scenariu apocaliptic, de rezonanţă, privind posibila evoluţie a situaţiei din Europa, în caz că Zona Euro se destramă. Deşi scenariul lui Sandbrook e mai curând un gen de since-fiction istoric, e un fel de exerciţiu de imaginaţie, vom reproduce totuşi aici unele din tezele lui principale, deoarece ele reflectă percepţiile existente atunci privind realităţile din UE, dar conţine în sine şi elemente ce s-ar putea înfăptui într-o formă sau alta într-un viitor nu foarte îndepărtat. Deci, Sandbrook declarase sentenţios, chiar de la începutul articolului său, că la 29 octombrie 2018 Marea Britanie va avea parte de unul din cele mai negre momente ale istoriei sale, suportând umilinţe militare pe câmpurile de luptă ale unei Europe dezbinate şi scăldate în sânge. Cauzele acestui război trans-european ar consta în criza economică profundă din Zona Euro, în compromiterea totală a valorilor liberale şi în renaşterea ideologiilor socialiste, autoritariste şi naţionaliste. De pe urma falimentului economic, în cadrul statelor europene vor izbucni războaie de guerilă, anticapitaliste şi anti-sistem, precum şi războaie civile pe criterii rasiale şi religioase. Rivalităţile latente dintre statele europene vor degenera într-o confruntare deschisă; Rusia va profita de situaţie şi va interveni în forţă, cucerind estul Europei, iar fostele membre ale UE vor deveni duşmani de moarte[v]. Sandbrook s-ar putea să declare acum că scenariul său a fost doar un mod de a avertiza decidenţii europeni privind pericolele ce planează asupra UE. Însă, aşa după cum vor evolua procesele demografice şi identitare pe continent, se pare că el va avea mai multe ocazii de a le reaminti oficialilor europeni avertizarea sa.  

(Va urma)

(Bibliografia completă va fi afişată în cartea la care lucrez, despre conflictele identitare).

Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune


[i] Europe’s PIGS: Country by country // BBC. 11 February 2010 / http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/8510603.stm

[ii] Dacă se rupe euro: Război civil, prăbuşirea băncilor, cădere de 50% a PIB // Autor: Mihai Baniţă. Money.ro. Publicat: 06 sep 2011 / http://www.money.ro/daca-se-rupe-euro–cadere-de-50prc–a-pib–prabusirea-bancilor–risc-de-razboi-civil_1083796.html

[iii] UBS advice for a euro collapse: ‘tinned goods, small calibre weapons’ // by John Shmuel. Financial Post. Dec 7, 2011 / http://business.financialpost.com/2011/12/07/ubs-advice-for-a-euro-collapse-tinned-goods-small-calibre-weapons/

[iv] Cinci motive pentru care criza poate porni Al Treilea Război Mondial // 27 Mai 2012 / http://www.timpul.md/articol/cinci-motive-pentru-care-criza-poate-porni-al-treilea-razboi-mondial-34081.html

[v]Europe at war 2018: As Merkel says euro meltdown could endanger peace, a historian’s imagination runs riot… German troops storm Greece. Putin’s tanks crush Latvia. France humbles the British Army. Unlikely, yes, but as Angela Merkel says euro meltdown could endanger peace, a historian’s imagination runs riot… // By Dominic Sandbrook. Daily Mail. http://www.dailymail.co.uk/news/article-2054913/Europe-war-2018-As-Angela-Merkel-says-euro-meltdown-spark-battle.html#ixzz1uDZ7co2D

Comentarii

Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, Doctor în Biologie; cercetări în domeniul Etologiei sociale (fundamentele biologice ale comportamentului social şi politic). Interesul ştiinţific: conflictele identitare, agresivitatea socială, ierarhiile, instinctele sociale, antropogeneza, ...

Ultimele articole