Uzurparea puterii de stat în Moldova (partea II)

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

În continuare voi prezenta doar cîteva din argumentele, care demonstrază uzurparea puterii de stat în Republica Moldova:

  1. Anexa secretă la Acordul privind constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Acesta este primul pas spre uzurparea puterii de stat de către cei lideri ai partidelor de guvernămînt, care formează Alianţa. Astfel, Ghimpu, Lupu şi Filat, urmărind satisfacerea intereselor atît personale şît şi ale partidelor, au încheiat Acordul secret, ca parte integrantă a acordului privind crearea Alianţei. Conform acestui acord ‚, neconstituţional de fapt și absolul ilegal, partidele de guvernămînt au împărţit funcţiile de conducere în stat, ca Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul de Informaţie şi Securitate a Republicii Moldova, judecătoriile, Curţile de apel, Centrul Nţional Anticorupţie şi unicul organ constituţional în ţară – Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Și toate  acestea au loc în contextul în care potrivit creerii şi funcţionalităţii acestor organe, ele urmează a fi independente de puterea politică, să nu se supună nici unui organ, pentru a asigura principiile democraţiei şi a statului de drept, ordinea publică, legalitatea şi egalitatea pe terioriul Republicii Moldova.

La acest capitol, urmează să ţinem cont de prevederile art. 6 al Constituţiei Republicii Moldova care prevede că  În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Astfel, supunerea politică a instanţelor de judecată, ale organelor procuraturii şi a Curţii Constituţionale sunt încălcări grave ale principiului statului de drept, precum şi constituie un atac la suveranitatea naţională şi poate fi calificată ca un factor component al infracţiunii de uzurpare a puterii de stat.

Astfel, odată cu numirea în funcţiile de conducere a organelor mai sus numite  a persoanelor controlate de către partidele politice care au constituit AIE, au fost grav încălcate art. 2, 6, 7, 116, 134 al Constituţiei Republicii Moldova şi continuate acţiunile direcţionate spre uzurparea puterii de stat în Republica Moldova. Drept exemplu elocvent serveşte faptul numirii domnului Alexandru Tănase în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, care după numirea sa în funcţie, a făcut tot posibilul să excludă din decizia Curţii Constituţionale din 20 septembrie 2011 o contestaţie foarte importantă, care se referea la aceea că după 28 septembrie 2011, parlamentul urma a fi dizolvat, necătînd la faptul dacă au fost sau nu organizate în acest termen alegerile prezendenţiale în termen de un an de la ultima dizolvare a parlamentului, în caz contrar, parlamentul îşi pierde legitimitatea, conform spuselor lui Dumitru Pulbere.

Anume din acest considerent, ultimul a fost demis de către AIE din funcția de președinte al Curții Constituţionale, deoarece exista un impedimet în realizarea planului de uzurpare a puterii de stat.

  1. Încălcarea termenului constituţional privind alegerea şefului statului.

Potrivit prevederilor art. 60 din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul este organul suprem de conducere al poporului Republicii Moldova precum şi unica structură legislativă a statului. Corespunzător, după şedinţa de inaugurare, Parlamentul urmează de a crea comisia care va supraveghea şi asigura respectarea principiului separației puterii în stat, asigurat de art. 6 al Constituției Republicii Moldova. Una din obligaţiile concrete ale Parlamentului Republicii Moldova,  evident indicată şi în Constituţia Republicii Moldova, constituie alegerea şefului statului potrivit art. 78 din legea supremă.

Astfel, pasul următor pentru realizarea uzurpării puterii de stat în Republica Moldova de către Ghimpu, Filat şi Lupu este amînarea repetată precum şi blocarea alegerii şefului statului. Metodele utilizate au fost diverse, de la refuzul ilegal de a stabili data alegerii şefului statului pînă la încălcarea normelor constituţionale, care obligau alegerea şefului statului.

Practica şi Juristprudenţa Curţii Constituţionale demonstrează că independent de circumstanţele care au dus la alegerile parlamentare – expirarea termenului, sau dizolvarea parlamentului, parlamentul interimar urmează de a alege şeful statului potrivit prevederilor art-. 78 C RM, pentru a asigura exercitarea controlului şi puterii prezedenţiale.

În aşa mod, la 28 noiembrie 2010 a avut loc şedinţa parlamentului nou format, de legislatura a XIX. După alegerea organelor de lucru conform art. 90 alConstituției Republicii Moldova, noul parlament ales trebuie să iniţieze procedura alegerilor prezedenţiale în termen de două luni după ce funcţia de preşedinte a Republicii Moldova a devenit vacantă, adică pînă la 28.02.2011.

Prin hotărîrea nr. 2 din 08.02.2011 ”despre interpretarea art. 90 alin. (4) al Constituției RM”, Curtea Constituțională a refuzat  de a emite hotarîrea privind aplicarea termenului de 2 luni, prevăzut de art. 90 alin. (4) Constituția RM, indicînd că nu își poate asuma rolul de organ legislativ. Totuși, Curtea Constituțională  a expediat Parlamentului o dispoziție prin care a precizat necesitatea executării hotărîrii Curții Constituționale în vederea fixării termenului limită de 3 luni pentru alegerea șefului statului. În consecință pînă la 28 mai 2011, Parlamentul era obligat de a modifica legislația și a fixa termenul concret de alegere a Președintelui RM.

Dar, deputații AIE au refuzat de a executa prevederile hotarîrii Curții Constituționale, continuînd acțiunile privind uzurparea puterii de stat, necătînd la faptul că în conformitate cu prevederile art. 140 Constituția RM, prevede expres că ”hotîrîrile Curții Constituționale sunt defintitive și nu se supun nici unei căi de atac”. Respectiv hotărîrile Curții Constituționale sunt acte obligatorii pentru toate organele de stat ale Republicii Moldova și nimeni nu este în drept de a refuza executarea acestora.

Este important de precizat că în hotărîea nr. 2 din 24.01.12 ”Despre confirmarea raportului privind realizarea jurisdicției constituționale în 2011”, Curtea Constituțională a indicat că din considerente neexplicate, reprezentanții organelor de stat – Guvernul și Prlamentul Republicii Moldova, care sunt răspunzători de adoptarea și executarea normelor de drept,  nu au executat hotarîrea Curții Constituționale. În rezultat, în anul 2010, organele puterii de stat au refuzat executarea a 4 prescripții și 3 hotărîri ale Curții Constituționale, pe cînd în anul 2011 nu au fost executate 9 prescripții și 5  hotarîri ale Curții.

Așa ignorare a jurisdicției Curții Constituționale nu s-a mai întîmplat de la înființarea Curții Constituționale, anii 1994-1995 pînă în anul 2010. Acesta este încă un element care probează uzurparea puterii de stat și neexecutarea intenționată și cu rea credință a hotărîrilor organului constituțional, în scopul evitării alegerii președintelui și menținerea ilegală a puterii de stat.

Astfel, la data de 28.09.2011 a expirat termenul de un an de zile de la dizolvarea ultimului parlament. La 28.11.2011 a expirat un an de zile de la data ultimelor alegeri parlamentare, iar la 28.12.2011 a expirat un an de zile de la prima ședință a parlamentului de legislatura a XIX. Deci, ajungem la concluzia că Alianța pentru integrare europeană a încălcat toate termenele constituționale prevăzute  pentru alegerea șefului statutului, și deci în această conjuctură, Parlamentul actual este unul ilegal.

  1. Fixarea alegerilor Președintelui RM pentru 18 noiembrie 2011 fără înaintarea unei candidaturi în acest sens.

Anume acesta a fost urmatorul pas pentru realizarea uzurpării puterii de stat de către AIE. Astfel, la insistența PCRM asupra fixării datei alegerii șefului statutului, Parlamentul a fost nevoit de a emite Dispozitia nr. 199 din 20.10.11 despre fixarea datei alegerilor prezedențiale. În legătură cu acest fapt, Marian Lupu, în calitate de Președinte Interimar al RM, a anunțat de la tribună că nu dorește să servească drept piatra distrugerii și uterior să fie învinuit de uzurparea puterii de stat. Însă, AIE intenționat nu au înaintat și nu au înregistrat nici un candidat pentru alegerile prezedențiale din 20.10.2011, necătănd la faptul că de data aceasta erau acele 62 de voturi necesare pentru alegerea președintelui RM. Or, AIE avea drept scop tergiversarea alegerilor prezidențiale. Respectiv și de data aceasta alegerile prezidențiale au fos declarate nule.

De fapt însă, Constituția RM la art. 78 prevede că dacă la alegerile prezidentiale, șeful statutului  nu este ales, în termen de 30 de zile din momentul ultimelor alegeri se organizeaza al doilea tur. Dacă nici în al doilea tur nu este ales președintele, atunci urmează a fi numite alegeri repetate. Dacă nici la alegerile repetate nu se alege șeful statului, parlamentul în funcție este dizolvat și este fixată data alegerilor parlamentare. Astfel, prin declararea nulă a alegerilor din 18.09.2011, membrii AIE au continuat uzurparea puterii de stat.

Este important de menționat că potrivit prevederilor anterioare ale Curții Constituționale, neparticiparea la alegerile prezidențiale sau blocarea alegerii președintelui RM, precum și vicierea alegerilor servesc ca temei pentru dizolvarea Parlamentului (Concluzia nr. 4 din 26.12.2000 despre constatatarea circumstanțelor ce confirmă dizolvarea parlamentului).

  1. Fixarea alegerilor prezidențiale la 16.12.2011 și cererea ilegală a lui Marian Lupu, în calitate de președinte interimar al Republicii Moldova privind  îndemnul deputaților de a arăta buletinul de vot după părăsirea cabinei de vot.

La această etapă acțiunile de uzurpare a puterii de stat i-au amploare maximă. Potrivit Constituției RM, șeful statutului constituie garantul respectării Constituției. Însă, Marian Lupu, în rol de șef de stat interimar, încălcînd grav prevederile constituționale consemnate la art. 78, intenționat și insistent a solicitat  deputaților de a demonstra buletinul de vot la ieșirea din cabina de vot, ceea ce și s-a făcut. Or, AIE înțelegea perfect că drept consecință a prezentării publice a buletinelor de vot, alegerile prezedențiale ar putea fi declarate nule. În demonstrarea acestui fapt, la 15.12.2011, în ajun de alegeri, PCRM și PLRM au preîntîmpinat comisia specială pentru alegerile prezidențiale că șeful statului urmează a fi ales prin vot secret, garantat de Constituție. Astfel, membrii PCRM și reprezentantii PLDM, prezenți la ședința comisiei speciale au realizat necesitatea votului secret și au respins cerința lui Marian Lupu. Adică, în seara de 15.12.11, Tudor Deliu și alți membri PLDM au recunoscut că alegerea șefului statutului se face prin vot secret și liber exprimat, însă în ziua următoare totuși au prezentat tuturor deputaților prezenți la alegerea șefului statului, demonstrativ buletinul de vot, încălcînd astfel secretul votului exprimat. Mai mult ca atît, în conferința de presă din 06 ianuarie 2012, Tudor Deliu, membru PLDM, președintele comsiei speciale pentru alegerea șefului statutului a declarat că ”alegerile prezedențiale din 16.12.11 pot fi declarate ilegale de către Curtea Constituțională ca urmare a nerespectării prevederilor art. 78 al Constituției RM, care garantează alegerea șefului statului prin vot secret și liber exprimat”.  Totodată, menționez că declarația lui Tudor Deliu a precedat hotărîrea Curții Constituționale din 12.01.11, prin care alegerea șefului statului au fost declarată ilegală.

În acest mod, AIE a prognozat și a direcționat exclusiv scenariul pentru uzurparea puterii de stat, în rezultatul tergiversarii alegerii șefului statului și menținerii ilegale a puterii de stat.

  1. Hotărîrea Curții Constituționale nr. 1 din 12.01.2012 ”despre controlul constituționalității Dispoziției Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 despre rezultatele alegerilor prezidențiale” și intențiile lui Filat, Ghimpu și Lupu privind desfășurarea unui referendum.

Astfel, după farsa din 16.12.2011, ca urmare a adresării de către Mihai Godea a cererii către Curtea Constituționlă privind declararea ilegală a alegerilor prezidențiale în 16.12.11, Curtea Constituțională a emis hotărîrea Nr. 1 din 12 ianuarie 2012. În această hotărîre, Curtea a constatat ilegalitatea nerespectării caracterului secret al votului la algerea șefului statutului, aceasta fiind o norma imperativă a Constituției. Curtea Constituțională a declarat că în cadrul alegerilor prezidențiale din 16.12.11 au fost grav încălcate prevederile art. 1 și 2 ale Constituției RM. Astfel, dispoziția Parlamentului nr. 266 din 23.12.11 ”despre rezultatele alegerilor preziențiale ” precum și dispoziția parlamentului cu nr. 287 din 28.12.11 despre fixarea datei privind alegerile prezidențiale repetate, urma a fi declarată nulă.

Astfel, este evident că prin anularea procedurii de alegere a șefului statului din 16.12.11, Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile, și ca urmare a fost anulată și procedura din 15.01.12.

Anunțul făcut de liderii AIE privind organizarea unui referendum în scopul evitării dizolvării parlamentului, precum și tentativele nereușite din 16 și 17 februarie 2012 de a numi data alegerilor prezidențiale, exclud orice îndoială că acțiunile AIE au realizat uzurparea puterii de stat.

În acest sens, potrivit prevederilor art. 339 CPRM, acțiunile săvîrșite în scopul uzurpării puterii de stat sau menținerii forțate ale puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituției RM se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

În temeiul celor invocate mai sus, solicităm tuturor persoanelor cărora le este adresată această cerere să contribuie la lichidarea infracțiunilor admise și comise de Alianța Pentru Integrare Europeană, prin sancționarea persoanelor vinovate de uzurparea puterii de stat și dizolvarea partidelor de guvernămînt inclusiv și ca urmare a menținerii ilegale a puterii de stat cît și a promovării unei politici, care are drept rezultat încălcarea Constituției RM, încălcarea principiului separației puterii de stat, neutralității teritoriului și suveranității Republicii Moldova.

Comentarii

Olga Antonova

Olga Antonova

Родилась 22 августа 1980 года в городе Кишинёве. Образование высшее неоконченное. Работала на радиостанции "Авторадио" ди-джеем и менеджером по спец. проектам; на портале vivavoce.md - креэйтером, администратором и ви-джеем. В данный момент - к...

Ultimele articole