UNIREA SE FACE PRIN PROIECTE CONCRETE

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Comentatorii unioniști scriu în presa de la București că unica motivație a recentei ședințe comune a guvernelor României și Republicii Moldova a fost cea de a mai cerși niște bani de la statul român. Citez: “Premierul Republicii Moldova a venit împreună cu guvernul său şi tot alaiul pe la Bucureşti să mai cerşească ceva bani. Spun cerşească căci nu oferă nimic la schimb ci doar primeşte, iar dacă nu primeşte îţi bagă şi mâna în buzunar.” De aici.

Supărat pe evoluțiile politice de la Chișinău, de refuzul majorității parlamentare de la Chișinău de a introduce pe ordinea de zi schimbarea art.13 din Constituția moldoveană și de expulzarea activistului unionist George Simion de pe teritoriul Republicii Moldova, autorul se întreabă dacă nu cumva „s-a întâlnit hoţul cu prostul“? El argumentează că autoritățile române nu ar trebui să acorde finanțare Chișinăului pentru că, Republica Moldova nu este un stat românesc în care interesul românilor ar fi respectat, ci este  susținut doar interesul statului moldovean.

Concluzia autorului este simplă: România ar trebui să aibă ca interes recuperarea paşnică a teritoriului dintre Prut și Nistru.

Nu cred că în relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova s-ar fi întâlnit hoțul cu prostul.

La Chișinău, dar și la București se știe că obiectivul re-unirii nu poate fi realizat ușor. Formațiunile politice moldovenești care au în programul lor de activitate obiectivul unirii nu au deținut niciodată  pârghiile de putere necesare îndeplinirii lui; în România doctrina unionistă este împărtășită doar de Partidul Mișcarea Populară, formațiune politică periferică care se află în opoziție.

Proiectul de țară al statului român nu este cel al reîntregirii cu teritoriile pierdute în urma pactului Ribbentrop-Molotov – nici nu ar putea avea acest proiect, România este membră a Uniunii Europene, iar un asemenea obiectiv nu ar fi „politically correct”.

Este un motiv pentru care, după aderarea la Uniunea Europeană statul român nu a avut o politică fermă și de lungă durată dedicată Republicii Moldova. Mai degrabă s-a improvizat pe moment – de aici și bâlbele întâmplate.

Singurul proiect românesc care a avut continuitate și care a dat rezultate este cel al burselor de studii acordate elevilor moldoveni. Foarte mulți bursieri ai statului român au ocupat/ocupă funcții importante în statul moldovean. Unul dintre aceștia este actualul președinte al Parlamentului moldovean, Andrian Candu, care și-a început mandatul de șef al legislativului moldovean cu o vizită în România. Constat, că sfîrșitul acestui mandat este marcat de o altă vizită la București.

În ciuda apartenenței la același spațiu cultural și lingvistic, în ciuda existenței a peste 500 de mii de cetățenii românești (cetățenii, nu și cetățeni responsabili), Republica Moldova, din varii motive, nu a reușit să ajungă cel de al doilea stat românesc.

Putem vorbi despre o românizare completă a teritoriului dintre Prut și Nistru doar atunci când proiectele de interconectare ale infrastructurilor celor două state vor fi realizate în totalitate. Consider că cele zece înțelegeri bilaterale semnate pe 22 noiembrie 2018 conturează adevăratul proiect de țară al României dedicat Moldovei dintre Prut și Nistru.

Unirea, strigată demagogic de unii, se face încet și fără multă vorbă – prin proiecte concrete. Nimeni nu cerșește nimic. Se tace și se face.

 

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole