UNIREA DE PESTE CINCI ANI

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Mă aflam pe acoperişul Parlamentului Germaniei, într-un dialog cu un colonel, din Forţele Terestre Americane şi cu un comandor, din Forţele Navale Germane. Admiram, toţi trei, drapelele Germaniei Unificate, într-o zi cu un soare darnic, faţă de vizitatorii veniţi din mai toate colţurile lumii. Pământeni ce se puteau cocoţa acolo de unde, prin cupola de sticlă, vedeau – precum în imaginea alăturată -, în activitatea cotidiană, pe parlamentarii ţării care reprezintă motorul cel mai eficient, pe plan economic, al Uniunii Europene.

Anterior poposisem la comisia pentru afaceri externe, a forului legislativ german. Acolo – de faţă cu ofiţeri ruşi, ucraineni, români, din stânga şi din dreapta Prutului, polonezi, maghiari, cehi, slovaci, bosniaci, croaţi, sloveni, tadjici, uzbeci, turkmeni, kirghizi, kazahi, bulgari – s-a petrecut un fapt ce i-a surprins, şocat şi enervat pe membrii comisiei amintite.

Comandorul german, fost ataşat militar al ţării sale la Paris, a pus o întrebare la care doamnele şi domnii parlamentari, din prezidiul existent acolo, au făcut ochii mari, iar ofiţerii veniţi din fostele state sovietice şi ex-socialiste au jubilat, aşteptând curioşi răspunsul celor care propun şi adoptă legi valabile pe întreg teritoriul Germaniei.

Concret, comandorul Uwe a întrebat ce va face Parlamentul din Berlin dacă Bavaria, cel mai bogat land german, îşi va declara secesiunea.

Şefa comisiei nu şi-a pierdut cumpătul şi a cerut ca distinsul ofiţer german, cu o statură impozantă şi o uniformă impecabilă să repete interogaţia.

Comandorul Uwe a fost mai clar: „Cum o să reacţionaţi dacă parlamentul local, bavarez, declară independenţa faţă de Germania? Recurgeţi la soluţia manu militari?”

Asistenţa din sală, ca şi prezidiul, au încremenit.

Un parlamentar mai rotofei, nervos, a replicat: „Cum este posibil ca un ofiţer al Bundeswehrului să gândească o asemenea enormitate?”

Replica comandorului Uwe nu a întârziat: „Pentru mulţi dintre ofiţerii străini, aflaţi în faţa dumneavoastră, această enormitate a devenit o realitate. În ţările lor. Aştept un răspuns…”

Energică, şefa comisiei a intervenit decisiv: „Aşa ceva nu vom tolera în Germania folosind toate mijloacele legale la dispoziţie, inclusiv, dacă teoretic ar fi cazul, forţa armată, pentru a lichida orice secesiune. Mulţumesc pentru întrebare. Întâlnirea noastră a luat sfârşit.”

Clar, nu-i aşa?

Trimiterea la Bavaria nu era întâmplătoare. Acolo poposisem anterior şi asistasem la o prelegere a unui general neamţ, în rezervă, despre aspectele practice ale unificării celor două state germane.

Pornind de la interesanta sa confesiune, extrapolez şi prefigurez aici un brainstorming.

Cum vor fi România şi Republica Moldova, peste cinci ani?

Într-o relaţie de cooperare multilaterală, complexă şi constructivă.

Va refuza preşedintele de la Chişinău un mandat de vicepreşedinte la Bucureşti, pentru perioada 2018-2022, şi următorii patru ani?

Va refuza premierul Republicii Moldova, oricine va fi el, postul similar, de la Bucureşti, ca expresie a preţuirii semnificative, a potenţialului său profesional, la nivelul întregii Românii?

Vor ignora foştii preşedinţi, în viaţă, ai celui de-Al Doilea Stat Românesc, acordarea, conform legislaţiei în vigoare, la Bucureşti, a drepturilor similare foştilor şefi ai statului român, precum Majestatea Sa Regele Mihai I, ex-preşedinţii Ion Iliescu, Emil Constantinescu, şi – atunci – Traian Băsescu?

Nu vor dori liderii partidelor politice parlamentare importante, de la Chişinău, funcţii adecvate la nivelul conducerii Parlamentului României?

Pentru că, până la urmă, în detalii stau multe răspunsuri ale actualelor încrâncenări negativiste.

Din momentul în care nu doar europenii de rând, din Republica Moldova, ci şi politicienii influenţi, de la Chişinău, vor avea, la nivel general şi individual, perspectiva mai binelui concret, pentru existenţa unitară a poporului român, cu minorităţile cunoscute, dar şi pentru traiul fiecăruia, REUNIFICAREA va deveni un proces cu etape clare.

Declaraţia comună a miniştrilor de externe. Hotărârile similare ale forurilor legislative de la Chişinău şi Bucureşti. Apoi focurile de artificii, din marile oraşe româneşti.

Se invocă faptul că europenii din stânga Prutului ar dori doar să străbată liberi Europa, nu şi Unirea cu România. Dar peste cinci ani, multe stări de fapt actuale vor evolua pozitiv.

Calculele economice vor determina deciziile politice.

Cu o Ucraină integral invitată în Uniunea Europeană, sau doar cu partea sa catolică devenită membră a comunităţii occidentale, Republica Moldova va înţelege, la nivelul majorităţii locuitorilor, că modelul elveţian este un vis de justificare a unor feudali locali, nu cel viabil pentru landul dintre Prut şi Nistru.

Unirea va fi de tip Win-Win. Toată lumea va avea de câştigat. Practic. Economic.

Inclusiv Rusia va avea confortul că minoritatea rusofonă va fi reprezentată proporţional în parlamentul reunit, de la Bucureşti, unde transparenţa deciziilor, la nivel naţional, va întări încrederea între statele din regiune. La Kiev şi la Sofia va fi aceeaşi percepţie pragmatică, vest-europeană.

Şi s-ar putea ca procesul să fie accelerat chiar de la Moscova, unde evenimentele din ultimele 48 de ore arată că ruşii tineri vor libertate, vor o opoziţie respectată, vor să aibă o alternativă la preşedintele aflat la al treilea mandat. Autoritar, dar nu democratic.

Vremea bantustanelor a trecut în Europa.

Şi fiecare european, valoros, din Republica Moldova de peste cinci ani, va avea un rost în România reunificată, unde complementaritatea competenţelor va fi soluţia unui stat unitar performant.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole