TROJAN în politicul din Moldova.

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Pentru început aș dori să reamintesc să că orice partid (lideri politici) este foarte dependent de susținerea din exterior. Și depinde de poziționarea politică a partidului deja depinde după spriginul cui doresc liderii politici să beneficieze. E geopolitică și aici, dacă ești de stânga te duci la Kremlin (ex: poza cu Putin l-a adus în parlament pe Dodon în 2014), dacă ești de dreapta te duci în Europa și SUA. Nu că nu ai avea șanse de izbândă și fără susținere politică din exterior, dar practica arată că și transferul de imagine a liderilor din Europa îți garantează voturi.

Statului de Trojan (în opinia mea) l-am putea atribui mai multor politicieni și din trecut. Mie pronuntând acest cuvânt mi se ivește Usatîi, dar nu e despre dânsul. Adevăratul Trojan în politica noastră astăzi este Andrei Năstase (liderul PPDA). Nu că n-ar fi Usatîi un pericol pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar cel puțin despre dânsul știm că este pro-rus, cunoaștem spre care electorat țintește. Năstase însă, declarat pro-european, umblând din urma Maiei Sandu și cerșind poze (anume cerșind că nu-l ia nimeni în serios deja) liderilor europeni și prin Romania, țintește electoratul pro-european. Și dacă de la bun început suspect părea doar faptul că el este finul oligarhului Victor Țopa, după prostestele comune cu Dodon și Usatîi, unde au atras-o și pe Maia Sandu, sub semnul întrebării se află și pro-europenismul lui.
Recent într-o emisiune Năstase declara că a avut înțelegeri cu Dodon în timpul protestelor pe care ultimul nu le-a respectat odată ajuns președinte (spre fericirea cetățenilor cu aspirații pro-europene de altfel că a rămas președintele fără prea multe atribuții). De menționat că în pofida strigătelor opoziției că Vlad Plahotniuc l-a adus pe Dodon în președinție, semnături pentru alegerea directă a Președintelui de către cetățeni au colectat anume Năstase, Dodon și Usatîi. Așa că, dacă admitem veridicitatea declarațiilor opoziției – rezultă că ei au lucrat în interesul lui Plahotniuc, adică a principalului și unicului dușman al lor. Sau Vlad Plahotniuc este megamind și i-a jucat pe inși știind sigur cum să-l priponească pe Dodon și să dea astfel peste cap planurile opoziționarilor.

Paravana luptei contra oligarhului a funcționat un timp, nici Maia nu a avut de suferit prea mult după ce s-a prezentat la acele proteste. Dar n-a mai rezistat criticilor în moment ce, înaripați de emoții, cu planuri gata de lovitură de stat și văzându-se deja în parlament, cei ”3 crai de la răsărit” au decis să facă ture prin studiouri. Cea mai reprezentativă gafă fiind cea cu ”Batista pe Țambal” (adică integrarea europeană se pune pe stop pe o perioadă nedefinită) . Aia cred că trebuie inclusă în curriculă la capitolul -> Fă așa dacă ești prost. (nu degeaba a ajuns să fie poreclit: prostul satului). Aceasta și multe altele l-au coborât pe Năstase sub pragul electoral.

Și ne întoarcem la susținerea externă necesară politicienilor de la Chișinău. Ca să fie clar, Maia și Andrei nu au fost niciodată
prieteni, dar au rădăcini comune. Iar circul politic la care au convenit cu candidați unici ș.a.m.d. se face doar pentru a nu dispărea de pe ”sticlă” în lipsa de posibilități, mesaje și acțiuni concrete. Năstase încearcând să profite la maxim de acele rădăcini comune (Lucinschi-Țopa-Filat) din două motive: 1. pentru a-și menține aerele de pro-european și, 2. pentru a nu o lăsa pe Maia prea departe. Cumva paradoxal punctul 2 nu? Ideea este că Maia, spre deosebire de Năstase, are cu adevărat susținere din partea PPE-ului European, pe când Năstase a încercat dar n-a reușit să se bage prin ușa din spate. Năstase înțelege riscul că, în cazul eșecului luptei contra Vlad Plahotniuc, Maia riscă să fie obligată să facă alianță pro-europeană de către partenerii săi, pentru că (cred eu) europenii n-o să permită ca din cauza mofturilor politice să ajungă parlamentul controlat de către forțe pro-rusești, care promovează Uniunea Euroasiatică (adică să fim sclavii Kremlinului). Astfel, prin joc de culise, și șantaj cu eventuale  atacuri prin intermediul jurnalTV Maiei nu i se permite să se ridice la o înălțime de la care ea să se poată detașa de înțelegerile lui Năstase cu Dodon și Usatîi. Aș putea admite că acesta este motivul din care Maia Sandu nici de pe facebook nu-și permite să iasă. Asta dacă admitem că Maia este doar jertfa unor interese, și nu are parte egală în acele înțelegeri, altfel e și mai grav pentru cetățeanul cu aspirații europene.  În așa mod, se încearcă fragmentarea bazinului electoral pro-european, se fură voturi de la  Partidul Democrat, Leancă, Ghimpu și alți unioniști. Dar cu unioniștii se pare că deja au dat-o-n bară, că a apărut Băsescu. De aici și frustrarea alianței PAScuDA. Până la urmă, care n-ar fi interesele lui Năstase (că nu mai luptă el de dragul cetățenilor, că la 1-2% susținere avea să plece de onoare și cu demnitate), acțiunile lui favorizează direct forțele pro-rusești (anti-europene).

Din același context al susținerii europenilor putem deduce că democrații, chiar și condiționat dar au susținere în Parlamentul și Comisia Europeană, fapt care le-a permis să se mențină la guvernare. În plus, sunt reușite în congresul SUA, dar și dialog cu Alianța Nord Atlantică.

Și pe final, dacă să facem abstracție de la înțelegeri și condiționalități, eu oarecum am mai mare încredere într-un cuvânt spus de peste ocean sau din Europa decât în declarațiile sau postările pe facebook a așa numitei opoziții pro-europene (cu suspiciuni de partizanat).

Pace 😉