Trăim în trecut și refuzăm sa ne încredem în viitor

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Mă uit cum ne agățăm de trecut, la fel cum ne agățam de fusta mamei atunci când venea un străin la noi în curte. Ne fâstâcim în continuare și ne e frică să facem greșeli din care să învâțăm. Mai grav, ne e frică și să luăm exemple de la alții, să învățăm de la alții din greșelile lor. Credem că noi știm adevărul absolut și astfel toți ceilalti de lângă noi sunt inferiori nouă.
Nicidecum. Lumea se schimbă, iar omul e format să învețe în fiecare zi ceva nou. Nouă ne este frică? De ce să ne fie frică? De ce să ne temem?

Și dacă nu ne temem, atunci de ce suferim de sindromul Stockholm. De ce alegem răul care a fost înainte, doar pentru motivul că a fost îaninte? Adică dacă tot am mâncat o pâine proastă și știm că putem să facem una mai bună, de ce să nu o facem?

Conservatorismul e o boală grea, dar nu e boala finală. Nu e vorba de tratat această boală ci e vorba de a îmbunătăți starea de spirit. Și pentru asta e analiza SWOT. E un fel de a pune lucrurile în balanță. De a analiza dacă e bine sau rău. Și diagrama ei arată astfel.

E bine? E rău? De noi depinde după ce punem toate lucrurile pe masă, în balanță și le cântărim.

 

Așa încât să nu ne temem de viitor. Niciodată nu va fi mai rau, pentru ca noi evoluăm și evoluăm în bine, nu în rău.  Iar accesul la informație ne face nu numai puternici ci și înțelepți.
Bine am venit pe Vox. Vă voi expune părerile mele, sper cât mai des.

Comentarii