Tot ce trebuie să ştiţi despre Referendumul Unionist ce se va organiza în anul 2018. Partea I – legalitatea.

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

În anul 2018 va avea loc un referendum  în care cetăţenii Republicii Moldova vor trebui să se exprime liber şi în cunoştinţă de cauză asupra Unirii dintre Republica Moldova şi România. Aceştia trebui să răspundă la întrebare cu: Da,  dacă doresc Unirea Republicii Moldova cu România sau cu Nu, dacă nu doresc acest demers.

Referendumul reprezintă o modalitate des întâlnită în statele occidentale de consultare a populaţiei. În anumite situaţii ele devin obligatorii, în altele au caracter consultativ, dar în realitate sunt duse la îndeplinire de către clasa politică.

Referendumul reprezintă o formă de democraţie directă, în contrast cu democraţia reprezentativă.

Organizarea unui Referendum pentru Unire reprezintă o necesitate.

El se poate organiza fie la solicitarea venită din partea preşedintelui Republicii Moldova, fie la votul majoritar al parlamentului Republicii Moldova, fie poate fi iniţiat de către Guvernul Republicii Moldova.

În cazul în care nici una din instituţiile menţionate mai sus nu va face acest demers, lucru care este foarte probabil, cetăţenii Republicii Moldova pot solicita în mod direct acest lucru. Cel mai probabil că datorită clasei politice corupte şi a intereselor puternice susţinute de către Federaţia Rusă şi care sunt contrare cu cele ale cetăţenilor, probabilitatea ca acest demers să vină dinspre clasa politică este redusă. Tocmai de aceea se va urma o procedură mai complexă, dar care în cele din urmă va favoriza buna informare şi se va constitui într-o precampanie pentru Referendum.

Referendumul se poate organiza după un vot al Parlamentului Republicii Moldova în favoarea Unirii cu România, pentru ca şi populaţia să accepte acest demers, sau se poate organiza fără acest vot, devenind însă obligatorie ducerea lui la îndeplinire de către Parlamentului Republicii Moldova şi Guvern.

Pentru ca un Referendum să devină valid este nevoie ca jumătate + 1 cetăţean din cei prezenţi la urne să se declare pentru sau împotriva aspectului supus analizei.

Alte Referendumuri

Marea Britanie a organizat recent un Referendum privind ieşirea acesteia din Uniunea Europeană. Rezultatul votului a fost favorabil pentru ieşire, motiv pentru care guvernul şi parlamentul, deşi se declară împotriva acestui demers, vor trebui să ia măsurile necesare pentru ducerea lui la îndeplinire.

Elveţia este ţara din Europa cu cele mai multe referendumuri organizate. Cu un grad ridicat de pregătire şi cultură a populaţiei, aceasta este deseori chemată la urne pentru a se pronunţa asupra diferitelor aspecte. Spre exemplu chiar recent elveţienii au respins prin Referendum propunerea de a exista un venit minim garantat de 2500 de euro pe lună.

Scoaţia şi-a chemat în 2014 cetăţenii la urne în cadrul unui Referendum privind ieşirea din Regatul Unit al Marii Britanii. La limită cetăţenii s-au opus acestui demers.

În anul 2012 islandezii au organizat un Referendum privind o nouă constituţie propusă de către un grup de reprezentanţi ai societăţii civile ce au strâns propunerile de la cetăţenii ţării. Acest lucru a avut loc după colapsul financiar în care a fost dusă ţara de către bănci şi clasa politică coruptă.

În 1993 cehii şi slovacii au ieşit la urne în cadrul unui Referendum în care au decis ca cele două entităţi să se despartă în două state distincte.

În cadrul unor serii de articole vă voi spune tot ceea ce trebuie să ştiţi despre referendumul ce se va organiza în anul 2018 privind Unirea celor două stat româneşti.

Este un Referendum pentru Unire legal?

Unirea Republicii Moldova cu România presupune dispariţia ca şi unitate administrativă a Republicii Moldova prin înglobarea acesteia în România.

Legalitatea internaţională a unui astfel de mers este dată de către Actul final de la Helsinki din 1975. Printre altele în acesta se afirmă:

„În virtutea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele însele, toate popoarele au în permanenţă dreptul, în deplină libertate, de a determina aşa cum doresc şi atunci când doresc statutul lor politic intern şi extern, fără nici un amestec din afară şi de a înfăptui conform voinţei lor dezvoltarea lor politică, economică, socială şi culturală.”

Legalitatea internă este dată chiar de către legea supremă, Constituţia Republicii Moldova, care prevede că:

„2.1. Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
 2.2. Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

75.1. Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului;

75.2. Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.”

Preşedintele Republicii Moldova poate solicita declanşarea unui Referendum în conformitate cu:

„88.f. Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii : poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional.”

Parlamentul Republicii Moldova poate solicita declanşarea unui Referendum în conformitate cu:

„66.b. Parlamentul are următoarele atribuţii de bază: declară referendumuri;”

Rezultatele unui Referendum sunt consfinţite de către curtea constituţională:

„135.1.d. Curtea constituţională confirmă rezultatele referendumurilor republicane;”

Constituţia dă greutate referendumului, votul în favoarea sau împotriva unui demers de unificare neputându-se face decât după  un referendum, indiferent dacă decizia este luată de către Parlament ca şi reprezentant ales:

 „142.1. Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.”

Urmează să vedem în articolele următoare de ce am ajuns în această situaţie, ce şanse are un referendum pentru Unire şi riscurile aferente, de ce este referendumul o necesitate, când se va organiza referendumul, ce paşi legali avem de parcurs, ce are fiecare din noi de făcut, care este atitudinea publică internaţională faţă de subiect, care sunt avantajele şi efectele acestui demers, ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană. Toate aceste subiecte vor fi abordate şi altele conexe lor.

 

 

Comentarii

Marius Dorin Lulea

Marius Dorin Lulea

- Istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie - Sunt militant activ pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, apărarea drepturilor omului şi a creşterii imp...

Ultimele articole