Tendinţă: delegitimarea sistemului politic şi radicalizarea luptei politice

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Republica Moldova nu dispune de cercuri de experţi care ar fi capabili să facă o analiză şi prognoză a tendinţelor generale în domeniul social şi politic, de genul think-tankurilor din Occident. Însă, unele tendinţe, se pot observa cu ochiul liber, prin analiza datelor deschise. În câţiva ani, Republica Moldova se poate confrunta cu una din cele mai mari crize de sistem, care ar duce fie la instaurearea unui regim autoritar, fie la dispariţia statului. E vorba de delegitimarea progresivă a autorităţii statului şi a tuturor componentelor sistemului politic şi vulnerabilizarea mecanismelor şi instituţiilor democratice. Aici ar trebui să adăugăm şi compromiterea, demoralizarea şi delegitimarea structurilor de forţă, după evenimentele din aprilie 2009.

În primul rând, să atragem atenţia la scăderea încrederii în instituţiile centrale şi partidele politice, care reprezintă fundamentul modelului democraţiei liberale. Dacă e să ne conducem de datele „Barometrului Opiniei Publice” din aprilie 2014, 72% din populaţie nu are încredere în Guvern. În Parlament, organul legislativ şi reprezentativ suprem al ţării, nu au încredere 72%. În justiţie nu au încredere 75% din populaţie. În partidele politice, nu au încredere 79%. În poliţie nu au încredere 66% din populaţie.  Unicile instituţii care mai au o doză de credibilitate rămân a fi: Biserica, Armata şi Primăria.

În al doilea rând, să atragem atenţia la faptul că rata participării la scrutinele electorale s-a aflat mereu în scădere în ultimii 20 de ani. În anul 1994, la primele alegeri în Parlamentul Republicii Moldova pe liste de partid, au participat 79.31% cu drept de vot. În 1998 – 69.12%, în 2001- 67.52%, 2005 – 64.84%,  2009 – 57,55%.  Dacă această tendinţă se va păstra, ne-am putea aştepta ca la alegerile din acest an, rata participării să fie între 52 şi 55%, iar în 2019 – 50 sau mai jos de 50%. Adică, la un moment dat, populaţia ar putea să refuze să mai participe la alegeri şi să susţine vreun partid politic, făcând imposibilă funcţionarea sistemului democraţiei parlamentare. În astfel de momente, o mai mare valoare ar avea pistolul, decât buletinul de vot.

Ce se va întâmpla peste un ciclu electoral sau două, e greu de spus, însă experienţa istorică ne spune că în condiţiile unei delegitimităţii puterii, cele mai favorizate devin grupările cu mesaje şi viziuni radicale. Violenţele din aprilie 2009, care a urmat unui scrutin parlamentar cu cea mai mică rată de participare din istoria Republicii Moldova, reprezintă unul din exemplele radicalizării luptei politice pe măsura apropierei ratei participării de limita de 50%. În statul vecin, Ucraina, are loc un proces similar al delegitimării. Oarecum, acest proces ne aminteşte de anii 20-30 ai secolului trecut, când în majoritatea statelor din Europa s-a resimţit criza legimitităţii sistemului democraţiei liberare, care a fost urmată de venirea la putere a forţelor autoritariste.

Depolitizarea şi pasivitatea maselor este însoţită cu radicalizarea segmentelor care sunt nevoite se recurgă la metode mult mai radicale pentru păstrarea sau cucerirea puterii politice. Populaţia devine tot mai amorfă la tehnicile de manipulare, iar acest lucru va determina grupările politice să intre într-o confruntare directă pentru putere, ocolind mijloacele legale şi mecanismele democratice. Aşadar, alegerile din 30 noiembrie 2014 vor trebuie să confirme sau să infirme această tendinţă.

Comentarii

Octavian Racu

Octavian Racu

-sociolog, jurnalist- Născut în municipiul Chişinău, Republica Moldova Telefon(-oane) Mobil: +373 79776454 E-mail(uri) octavianracu@yahoo.com, octavianracu@gmail.com Data naşterii 13 octombrie 1984 - 2008 – 2011 – redactor ...

Ultimele articole