SUGESTIE PENTRU AMBASADORUL SUA, EXCELENŢA SA WILLIAM H. MOSER

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Pe 28 august 1963, Martin Luther King Jr. a rostit un discurs istoric, emblematic pentru comunitatea de culoare, din Statele Unite ale Americii.

Pe 28 iunie 2013, dacă ar mai fi trăit şi ar fi fost invitat în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, ca simplu dar liber cetăţean american, Martin Luther şi-ar fi adaptat alocuţiunea menţionată la realităţile comunităţii românilor, care trăiesc azi între Prut şi Nistru.

El ar fi salutat pe europenii adunaţi să îi asculte ideile, cu bucuria cu care a participat, atunci, în 1968, la cea mai mare demonstrație de libertate din istoria națiunii americane.

Tot el ar fi comparat Proclamația de Emancipare, a cetăţenilor de culoare, din SUA, cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Probabil că ar fi făcut şi o paralelă, între situaţia din 1968, a negrilor, din SUA, care se simţeau exilaţi în ţara lor, cu aceea a autohtonilor de pe tărâm basarabean, care par a nu se simţi încă stăpâni pe viitorul lor.

Martin Luther King Jr. ar fi adus aminte, arhitecţilor celui de-Al Doilea Stat Românesc, că actuala Constituţie a Republicii Moldova trebuie să fie privită ca o dovadă a faptului că fiecare locuitor trebuie să se considere un moştenitor al drepturilor inalienabile la viaţă, libertate şi căutarea fericirii visate.

Acum, în anul 2013, după alegerea noului guvern pro-european – ar mai fi spus King Jr. – este momentul ca actualul executiv să deschidă uşile de oportunitate pentru toţi cetăţenii, pentru ca aceştia să se ridice din nisipurile mişcătoare ale nedreptăţilor istorice de care au avut parte.

Ar fi fatal pentru republică – ar mai fi remarcat  Martin Luther  – dacă aceia care deţin puterea ar trece cu vederea caracterul urgent al momentului și ar subestima dorinţa de progres, bunăstare şi liberă circulaţie a propriilor cetăţeni. Una pe care numai Uniunea Europeană le-o poate asigura.

Nu va fi seninătate deplină, între Prut şi Nistru, până când europenii din judeţele Basarabiei istorice nu vor beneficia, cu toţii, de drepturile cuvenite cetăţenilor U.E., de azi şi de mâine.

Dar, ar mai adăuga King Jr.,  în procesul de a obține locul de drept, în comunitatea statelor europene democrate, cei ce doresc asta nu trebuie să se facă vinovaţi de fapte necuvenite: „Să nu căutăm să satisfacem setea de libertate sorbind din paharul amărăciunii și urii.”

Lupta pentru integrarea europeană trebuie dusă  cu  demnitate și disciplină: “Nu trebuie să permitem protestului nostru creativ să degenereze în violență fizică.”

Asta pentru că mulţi dintre cetăţenii de altă naţionalitate, din Republica Moldova, au înţeles că destinul lor este legat de destinul românilor și libertatea lor este indisolubil legată de libertatea populaţiei majoritare.

Mulţumirea tuturor va fi când se vor simţi egali în faţa Europei.

Martin Luther King Jr.  ar mai spune mulţimii din Chişinău: “Nu sunt nepăsător că unii dintre voi au venit aici după mari încercări și necazuri… Amintirea zilei de 28 iunie este proba că sunteţi veteranii unei suferințe creative. Continuaţi să acţionaţi cu credința că suferința avută este răscumpărată. Eu vă spun astăzi, prietenii mei, că, în ciuda dificultăților și frustrărilor de moment, încă mai am un vis. Este un vis adânc înrădăcinat în visul american. Care poate fi şi al vostru!”

Şi primul lui îndemn ar fi ca acei care îl ascultă să nu ne se rătăcească în valea disperării.

El a visat că naţiunea americană se va ridica și va trăi în adevăratul sens al crezului său: „Toți oamenii sunt creați egali”.

Şi visul lui King Jr., pentru Republica Moldova ar anticipa  ziua când europenii din Transnistria, cu cei din dreapta Nistrului s-ar aşeza, împreună, la masa fraternităţii.

Şi momentul când tărâmul istoric al Basarabiei se va transforma într-o oază a libertății și dreptății.

Va fi timpul când fiecare locuitor nu va fi judecat după naţionalitatea sa, ci după caracterul lui.

Cu ochii deschişi spre mulţime, Martin Luther King Jr. ar descrie clipa în care în care băieți și fete, de naţionalitate română, rusă, ucraineană etc. vor fi capabili să se considere frați și surori, într-o singură Europă.

Liberă.

Aceasta este credința  tuturor celor capabili să tăie din muntele disperării o piatră a speranței.

Cu această credință, ar mai declara King Jr., mulţi vor fi capabili să transforme discordii artificiale, într-o simfonie frumoasă a fraternității.

Iar fraternitatea anilor viitori, a Europei eliberate de temerile actuale, va fi aceea când adăposturile subterane, din Transnistria, vor fi sigilate precum bunkerul lui Hitler, din Berlin, iar cazărmile unor trupe răsăritene vor deveni locuri de vizitat, precum beciurile demantelate ale poliţiei secrete naziste, accesibile trecătorilor din capitala Germaniei unificate.

Şi pentru că Martin Luther King Jr. nu mai este azi decât o strălucitoare amintire, sugerez ambasadorului Statelor Unite, în Republica Moldova, Excelenţa Sa, William H. Moser, ca în cadrul programului dedicat, pe 4 iulie, Zilei Independenţei ţării sale, să includă şi vizionarea discursului integral al reverendului.

Subtitrat în limba lui Mihai Eminescu. Cel care a avut alt vis: “Ce îţi doresc eu ţie, dulce…”

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole