Şi Ucraina s-a bazat pe Twitter şi a rămas fără Crimeea

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Conform newsletter-ului “Ukraine Under Attack”/”Ucraina sub atac”, nr.4, primit azi, prin e-mail, de la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, săptămâna care se încheie a fost marcată de momentul petrecut pe 18 martie, când preşedintele Rusiei, Vladimir Putin  a declarat  Crimeea o parte a Rusiei, generând euforia „patrioților” ruși.

Kazahstan a fost singurul stat ex-sovietic, care a recunoscut, până acum,  rezultatele „referendumului”. Motiv pentru care ambasadorul acestui stat a fost chemat la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, pentru a da explicaţii.

Forţele speciale ruse preiau, unul după altul, obiectivele militare ucrainene. Un cetățean ucrainean a fost ucis, iar altul este rănit. În mod paradoxal, soldatul ucis este de etnie rusă.

Trupele ucrainene au primit ordin, de la Kiev, pentru a se retrage din teritoriul ocupat de militarii ruşi.

Procurorul General al Ucrainei a deschis 113 dosare penale vizând persoane acuzate de trădare de stat și separatism în Crimeea.

Peste 130 de obiective de turism din Crimeea urmează să fie „naționalizate”, de noile autorităţi din Crimeea.

În plus, 20 de nave militare ucrainene au fost preluate în custodia Forţelor Navale Ruse.

Ucraina a decis să părăsească Comunitatea Statelor Independente, dominată de  Rusia. Federaţia Rusă devenind, în urma acestor evenimente, o voce izolată în Consiliul de Securitate al ONU.

Comparativ, în Republica Moldova, autorităţile din Chişinău salută anunţul conform căruia Uniunea Europeană va semna Acordul de Asociere cu Republica Moldova până în iunie 2014. Precizarea aparţine președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care, a folosit Twitter-ul pentru această declaraţie.  Cam tardivă.

Rămâne de văzut care… Republică Moldova, cea cu graniţele actuale, sau ciuntite de o recunoaştere, posibilă, la Moscova, a secesiunii Transnistriei şi Găgăuziei, ai căror lideri au fost chemaţi, pentru a lua notiţe, la Kremlin, în zilele următoare.

În Transnistria nu mai există militari din Armata Naţională a Republicii Moldova, deci nu se pune problema unui ordin de retragere, teritoriul fiind deja sub ocupaţie militară rusă.

Şi cum ministerul oastei dintre Prut şi Nistru nu mai are un ministru cu determinarea lui Vitalie Marinuţa este de presupus că şi Găgăuzia va fi cedată fără altă reacţie, decât o presupusă şi palidă declaraţie de condamnare a unei secesiuni de mult anunţate, certificată de un referendum derulat, deşi era interzis.

Republica Moldova are o relaţie cel puţin stranie, deci contra naturii, cu C.S.I., diplomaţia de la Chişinău fiind mai degrabă cu fundul în două luntrii, comunitatea europeană şi cea răsăriteană.

Ultimul cui, în coşciugul cu iluzii încă pro-europene pare a fi fost bătut de cel aflat la primul şi ultimul mandat de preşedinte a Parlamentului de la Chişinău, conservatorul Igor Corman, care a invocat momentana, dar nu definitiva Constituţie a Republicii Moldova, pentru a reitera statutul de ţară neutră, care nu permite, încă, intrarea în NATO.

O explicaţie puerilă, mai ales că soluţionarea conflictului transnistrean pare a fi văzută la Moscova, de noul Adolf, alias Vova, prin repetarea scenariului aplicat cu succes în Crimeea.

Prin urmare mai sunt unii componenţi ai conducerii actuale de la Chişinău, care mai cred în mila Maicii Rusia.

Dar despre evenimentele din Ucraina şi consecinţele lor imediate şi viitoare puteţi avea mai multe detalii urmărind imaginile de mai jos.

Istoria începe să se deruleze cu repeziciune, la est de Nistru, iar inerţiile unor membri ai elitei conducătoare, precum cea de la Chişinău, vor fi taxate, fără menajamente, în lunile următoare. De răsăriteni. De alegătorii proprii. De virtualii aliaţi.

 

 

 

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole