SFÂRŞITUL MOLDOVEI!

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

R. Moldova este ţara cu cea mai „deformată” structură a economiei din regiune. O structură ce ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte capacitatea statului de a răspunde, pe termen mediu şi lung, la o serie de provocări ce ţin direct de securitatea şi durabilitatea actualei entităţi statale. Or, în conjunctură mondială de astăzi, factorul economic joacă un rol tot mai important în strategiile de securitate naţională, iar pentru statele mici, aşa cum este şi R. Moldova, tinde să deţină chiar o influenţă definitorie.

Imediat după declararea independenţei, R. Moldova a intrat într-un proces, iniţial relativ lent, iar apoi tot mai profund şi  cu tendinţe de accelerare în viitor, de atomizare a proceselor economice în capitală şi, parţial, în municipiul Bălţi. Sigur, peste tot în lume oraşele sunt principalele motoare generatoare de creştere şi dezvoltare economică şi, în final, de bunăstare socială. Problema este că, în economiile dezvoltate, aceste motoare au o distribuţie, mai mult sau mai puţin, uniformă pe întreg teritoriul ţării. Factor ce asigură o migraţie internă de muncă, în căutarea bunăstării şi a confortului, ce nu provoacă distorsiuni majore.

În R. Moldova, însă, concentrarea deformată a proceselor economice în două centre a născut un proces rapid de degradare a structurii demografice, a potenţialului economic al celorlalte localităţi, dar şi a capacităţii statului, în general, de a atragere  investiţii şi de a le distribui uniform pe întreg teritoriul ţării.

Prin urmare, riscurile pe termen mediu şi lung ce planează asupra Moldovei sunt destul de îngrijorătoare şi reale:

–          două oraşe comparativ bogate şi o ţară de localităţi mici, sărace şi, în mare parte, subdezvoltate, nepopulate şi formate preponderent din bătrâni;

–          migraţia excesivă din celelalte localităţi spre Chişinău şi, parţial, spre Bălţi. Supra-concentrarea unui procent destul de mare al populaţiei în două localităţi. Acum acest procent este de 25-27%, iar pe termen mediu, ţinând cont de procesele demografice (migraţia internă şi externă, sporul natural negativ), ar putea uşor să fie depăşită cota de 30 la sută, iar pe termen lung, dacă sunt păstrate actualele evoluţii, şi de 50%;

–          creşterea migraţiei de muncă în alte state, precum şi aprofundarea tendinţei de părăsire definitivă a ţării de origine, de stabilire permanentă în alte ţări a populaţiei tinere, adică economic active.  Prin urmare, vom asista la drama unei naţiuni,  pierderea capitalului uman şi intelectual. Or, capitalul uman este factorul determinant de creare şi menţinere a progresului economic şi social.

–          Creşterea vulnerabilităţii economiei, dar şi a statului în general, la cataclismele natural-ecologice şi epidemiologice,  la pericolele militar-teroriste, dar şi de altă natură.

Şi lista ar putea fi uşor continuată.

Statisticile nu mint

Dar să trecem direct la statistici, care vin să susţină afirmaţiile de mai sus. Aproape 80 la sută din industria ţării este concentrată în municipiile Chişinău şi Bălţi. Investiţiile, comerţul şi prestările de servicii, de asemenea, sunt concentrare în aceste două municipii, iar cota pe unii indicatori uneori ajunge până la 90%. Cum şi era de aşteptat, această structură a economiei influenţează direct asupra demografiei. Adică cel mai înalt indicator al sporului natural este înregistrat anume în aceste două municipii, dar şi în două raioane direct legate de capitală. În restul ţării, adică în 29 de raioane, sporul natural este negativ (se nasc mai puţini copii comparativ cu numărul persoanelor decedate).  Pentru corectitudine, totuşi, trebuie să spun că, în prima jumătate a anului 2012, un spor natural pozitiv a fost înregistrat şi în raionul Cantemir, dar şi în UTA Găgăuzia. Totuşi,  tind să cred că este vorba mai degrabă o abatere statistică de moment şi nu de o tendinţă durabilă. Prin urmare, în scurt timp, şi aceste două unităţi administrative din zona de sud , se vor înscrie în trendul general.  (Tabel 1)

Structura dezechilibrată a economiei moldoveneşti  este confirmată şi de alte date statistice. În anul 2011, de exemplu, peste 60 la sută din întreprinderi (indiferent de domeniul de activitate) şi salariaţii acestora erau concentrate în Chişinău. De asemenea, peste 70 la sută din cifra de afaceri pe economie a revenit Chişinăului. (Tabel 2)

În aceste condiţii, nu este deloc exagerat să spunem că Moldova a intrat într-un dramatic proces de auto-canibalizare. Dispare încet, dar sigur. Rămâne încă Chişinăul. Ce şanse are o ţară formată dintr-un oraş sau, fie, două? Sper ca răspunsul la această întrebare să-l găsesc în strategiile şi acţiunile Guvernului.  În caz contrar, staţia terminus pentru statul cu numele mioritic R. Moldova pare a fi destul de aproape. Cine va veni după…. Nu mai contează, restul e doar aritmetică geopolitică.

Ţineţi ritmul!

Tabel 1. Distribuţia economică regională

Valoarea productiei industriale
Chisinau 64%
Chisinau-Balti 77%
Investitii in capital fix
Chisinau 70%
Chisinau-Balti 73%
Lucrări de construcţii-montaj
Chisinau 72%
Chisinau-Balti 75%
Transportul de marfuri (intreprinderi de transport)
Chisinau 50%
Chisinau-Balti 60%
Comertul cu amanuntul (cifra de afaceri)
Chisinau 83%
Chisinau-Balti 87%
Comertul cu ridicata (cifra de afaceri)
Chisinau 80%
Chisinau-Balti 85%
Servicii prestate populatiei (cifra de afaceri)
Chisinau 66%
Chisinau-Balti 72%
Servicii prestate intreprinderilor  (cifra de afaceri)
Chisinau 88%
Chisinau-Balti 90%
Sporul natural (rata la 1000 de locuitori)*
Chisinau 4,8%
Balti 8,1%
Raionul Ialoveni 0,8%
Raionul Străşeni 0,3%
Raionul Cantemir 1,0%
UTA Găgăuzia 0,9%

Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS (ianuarie-iunie 2012)

* În restul raioanelor sporul natural a fost negativ.

Tabelul 2. Structura mediului de business, 2011*

Nr. intreprinderilor Nr. de salariati, Cifra de afaceri, mil. lei
Chişinău 60,4% 60,1% 72,7%

Sursa: BNS

* La finele anului 2011, în R. Moldova erau înregistrate  31673 întreprinderi, cu 434686 de angajaţi. Cifra  de afaceri a întreprinderilor a fost în mărime de 198,97 miliarde de lei.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii