RUGĂCIUNILE PATRIARHULUI DANIEL ȘI AMÂNAREA ȘEDINȚEI COMUNE A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Vinovată pentru amânarea ședinței comune a celor două Cabinete de Miniștri se face confruntarea politică românească. Ea este cea care a împins relația București – Chișinău la coada agendei politice românești. Chiar dacă a fost anunțată să se desfășoare în luna noiembrie, ședința comună a celor două guverne, a fost amânată pentru o durată nedeterminată. Amintesc că, la conferința „Excelență în business”, organizată de Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Republica Moldova – România, ambasadorul Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea, anunța desfășurarea acestei ședințe.

O reuniune similară a celor două Guverne a avut loc în martie 2017 la Piatra Neamț, iar în luna iulie, premierul român Mihai Tudose a fost în vizită la Chișinău.

În cadrul celei de a doua întâlniri a celor două guverne ar fi trebuit să se discute despre prezența investițiilor românești în Republica Moldova și planificarea concretă a proiectelor de conexiune a Republicii Moldova la piața energetică din România.

Întârzierea conectării Chișinăului la sistemul energetic român vine pe fundalul în care și conexiunea Republicii Moldova la rețeaua de gaz natural din România, prin gazoductul Iași-Ungheni, devene funcțională abia la începutul anului 2019.

În decembrie 2016, după aflarea rezultatului alegerilor parlamentare românești, atunci când a obținut cel mai bun scor obținut vreodată – 46,09% la Senat și 45,9% la Camera Deputaților – m-am așteptat ca relațiile dintre cele două guverne să ducă la construirea unei legături ombilicale care să lege definitiv Republica Moldova de România. Din păcate, dincolo de ajutorul constant pe care România îl acordă Republicii Moldova din punct de vedere financiar, provocările energetice cu care se confruntă Chișinăul oficial, n-au putut fi rezolvate.

M-am așteptat ca, după investirea noului guvern al României, al PSD-ului, să asistăm la o schimbare de filozofie pe relația București-Chișinău. Nu s-a întâmplat. La Palatul Victoria, acolo unde ar fi trebuit să apară centrul de gestionare al relațiilor București-Chișinău, nu a fost creat un Birou pentru Relațiile cu Republica Moldova, în subordinea directă a premierului României. Nici la Cotroceni nu a apărut așa ceva.

Această lipsă de reacție pro-activă a autorităților române pe relația București – Chișinău este veche. Dar, la un an de la alegerile parlamentare din România și preluarea puterii de către social democrații români, observ că “dosarul” moldovenesc a căzut victimă confruntării politice dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Contestarea puterii politice deținute de către PSD, a făcut ca echipa Iohannis (PNL și aliații săi parlamentari) să pună sub semnul întrebării și proiectele guvernului PSD referitoare la Republica Moldova. Acest lucru se întâmplă în contradicție cu apelul la consens pe Moldova, făcut de președintele Iohannis, pe 21 decembrie 2014, la discursul de inaugurare.

La summit-ul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis, a spus că integarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi făcută printr-o „scurtătură”. O declarație politică prin care se sugerează public că România nu are pretenții unioniste. Doar că interconexiunea energetică dintre România și Republica Moldova nu înseamnă neapărat unirea. Probabil, președintele României uită că în planul de acțiune pentru Republica Moldova, pe care domnia sa l-a discutat la CSAT, sunt prevăzute și lucruri.

Contestarea proiectelor guvernamentale românești referitoare la Republica Moldova, pierderea consensului politic românesc față de Chișinăul oficial, trimit declarațiile oficialilor români făcute de Ziua Națională a României în zona propagandei patriotarde.
Neurmate de fapte concrete, discursurile politicienilor români față de Basarabia, au valoarea unei cepe degerate. O știu și ei. Dar mai speră că rugăciunile făcute la Moscova de Patriarhului Daniel i-ar putea ajuta.
Federația Rusă se pregătește să redevină un stat care vrea să aibă influență internațională prin puterea ei militară. La Moscova, președintele Putin a ordonat trecerea industriei de armament ruse la producția de război. De asta, izbucnirea unui conflict în imediata apropiere a frontierelor statului român nu ar fi surprinzătore. Din acest motiv, evoluțiile înregistrate în procesul de negocieri al conflictului transnistrean, puse de unii sub semnul întrebării, capată aspecte pozitive.

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii ...

Ultimele articole