R. Moldova, prioritate pentru fondurile româneşti de asistenţă

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Vestea bună, dar şi „veche”, este că România, în calitate de stat membru al UE, are obligaţia de a deveni stat donator de asistenţă pentru dezvoltare (ODA), iar Republica Moldova a fost aleasă de România drept stat prioritar pentru fondurile sale de tip ODA.
Ministerul Afacerilor Externe român (MAE) este cel care are sarcina de a gestiona fondurile totale ODA, care au fost de 2,7 milioane euro în 2011, dar au scăzut pentru anul curent până la la 2,4 milioane de euro. O treime dintre aceşti bani, adică circa 800.000 de Euro, urmează a fi cheltuiţi pentru sprijinirea administraţiei publice din Republica Moldova, acordarea de asistenţă tehnică Guvernului moldovean, realizarea unei strategii privind cercetarea şi inovarea, modernizarea practicilor trupelor de carabinieri, organizarea celei de a doua ediţii a Forumului ONG-urilor din România şi Republica Moldova.
Vestea oarecum proastă este că fondurile respective sunt gestionate prin proiecte ale UNDP. Şi nu afirm aceasta pentru că nu ar fi eficientă respectiva abordare, ci pentru că resursele existente nu sunt de natură să aducă România în faţă, contribuţia sa fiind pozitivă, dar indirectă. E dificil să dezvolţi expertiză proprie în asemenea condiţii, precum greu este să faci cunoscut acest efort al României publicului larg.

O soluţie pe care o propune Centrul Român de Politici Europene (CRPE) ţine de crearea unei agenţii specializate în cadrul MAE român, o eventuală Agenţie Română pentru Dezvoltare (Ro-Aid), care să funcţioneze ca un sistem de management pentru ODA şi Fondul de Dezvoltare România-Republica Moldova. În cazul în care va fi înfiinţată, agenţia ar urma să gestioneze şi să coordoneze într-o manieră profesionistă toate activităţile legate de asistenţa pe care o acordă România.
O altă recomandare care s-a și aplicat deja în urma şedinţei comune de guverne de la Iaşi, ţine de un șir de noi proiecte care vor fi finanţate din cele circa 92 de milioane de Euro rămase. Trebuie să menționăm că acești bani nu au vreo legătură cu fondurile ODA despre care am vorbit mai sus, ci sunt o contribuție directă a României în beneficiul Republicii Moldova. Mai rămâne ca să fie elaborată o listă de criterii concrete, de comun acord, care să aducă mai multă lumină în ceea ce privește strategia de valorificare a acestor resurse. Merită să amintim, aşadar, că între cele 2 guverne, dar şi între cele 2 ministere de profil, a fost semnat un protocol adiţional privind valorificarea a 15 milioane de Euro nerambursabili în proiecte care ţin de protecţia mediului şi de schimbările climatice. Acordul vine drept urmare a asumării de către România a obligaţiei de a contribui la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt, pentru perioada 2010-2012. Prin urmare, fondurile ar trebui să fie valorificate cât de curând, în decursul acestui an. Banii vor intra în directa coordonare a Ministerului Mediului şi Pădurilor din România, ceea ce reprezintă o schimbare în bine, într-o oarecare măsură.
Amintim că iniţial, toate cele 100 de milioane fuseseră trecute în gestiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului al României. Prevederile acordului sunt aplicabile proiectelor bilaterale şi sunt aplicabile instituţiilor private şi publice, proiectelor comune ce derivă din acţiunile derulate în cazul unor situaţii de urgenţă, cu caracter deosebit şi ocazional, investiţii în sectorul energetic, protecţiei mediului şi schimbărilor climatice.
Subiectul celor 100 de milioane de Euro care au fost anunţate în primăvara lui 2010 de către oficialii de la Bucureşti, drept fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova, a ţinut capul de afiş în majoritatea mass-media interesate de tematica mai largă a relaţiilor România-Republica Moldova. În acest sens, merită făcute unele precizări. Până acum au fost utilizaţi circa 8 milioane de euro, în primul rând, pentru eradicarea urmărilor inundaţiilor din albia râului Prut. Celelalte, însă, au rămas, până nu demult, blocate în birocraţia celor 2 state. În acest moment există 2 comisii de decidenţi compuse din 8 secretari de stat şi, respectiv, 8 viceminiştri din Republica Moldova.
De altfel, atât oficialii de la Chişinău, cât şi cei de la Bucureşti, au precizat că este vorba exact despre „difciultăţi de sistem”. Mai mult, partea bucureşteană a arătat că propunerile de proiecte trebuie să vină de la Chişinău. Prin urmare, atât timp cât ministerele moldovene nu vor face eforturi suficiente pentru a veni cu nişte proiecte relevante şi utile obiectivelor strategice ale ambelor state, nu ne putem aştepta ca banii să fie cheltuiţi. Recomandăm, în acest sens, ca România să regândească abordarea şi mecanismul tehnic aferent gestionării celor 100 de milioane, conform recomandărilor enunţate anterior.

2012-03-13/06:58 Analiză de Tudor Cojocariu, Centrul Român de Politici Europene, pentru Info-Prim Neo

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Tudor Cojocariu

Tudor Cojocariu

Român din Moldova. Absolvent al liceului româno-francez "Gh. Asachi" din Chişinău. Licenţiat în Sociologie (Universitatea București). Master în Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (SNSPA, Bucureşti). Responsabil de proiecte la Departamentul...

Ultimele articole