Referendumul Unionist din 2018. Cine este cu noi, cine este împotriva noastră.

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Referendumul reprezintă singura posibilitate legală de recunoaştere internă şi internaţională a Unirii celor două state Româneşti. El a devenit o necesitate şi se va organiza în anul 2018. Fiecare dintre noi va avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte soarta neamului românesc de pe cele două maluri de Prut, va fi momentul în care soarta ne va sta în propriile mâine.

Trei sferturi dintre cetăţenii României vor Unirea, indiferent de costuri. Mai bine de jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vrea Unirea, dacă la ei ar ajunge informaţia corectă cu privire la avantajele Unirii.

Dar ce vor alţii? Prezintă relevanţă acest lucru?

Oamenii puternici nu se întreabă de ceea ce vor alţii, ci doar ce soluţii să adopte pentru ai convinge să susţină propriile idealuri. Cu toate acestea, prezintă relevanţă să cunoaştem care este pulsul la nivel internaţional faţă de acest subiect, pentru a cunoaşte modul în care problema trebuie ridicată în diverse cancelarii. Orgoliile trebuiesc puţin mângâiate şi să nu ezităm a face acest lucru, în spiritul corectei diplomaţii.

În primul rând foarte puţine state sunt real interesate de acest colţ al lumii. Nu reprezentăm centrul energetic al Universului, aşa cum unii debitează pe internet, dar prezintă relevanţă în echilibrul de forţă local şi european, mai puţin mondial.

Centrul de putere economic şi militar al lumii s-a mutat acum spre Asia. Deşi este cea mai puternică economie a lumii, Uniunea Europeană se foloseşte de dreptul de neintervenţie în treburile altor state pentru a evita expunerea la nivel mondial.

Haideţi să îi luăm pe rând.

Atitudinea Federaţiei Ruse faţă de ideea de Unire a României cu Republica Moldova

Federaţia Rusă are planuri pe termen scurt şi planuri pe termen lung. Pe termen scurt interesul Federaţiei Ruse este de a scădea influenţa SUA şi NATO în lume, pe termen lung se doreşte revenirea la statutul de mare putere şi a dominaţiei globale.

Pornind de la această premiză, Federaţia Rusă este în ultima perioadă în căutarea de breşe în sânul NATO, pe care le stimulează şi alimentează în vederea adâncirii acestora. Astfel se foloseşte de orice moment pentru a pune bariere între statele membre ale alianţei şi SUA.

Astfel s-a folosit de evenimentele din Turcia, astfel s-a folosit de dezechilibrele economice din Grecia, astfel se foloseşte de atitudinea arogantă a Ungariei, tot aşa se foloseşte de sensibilităţile Germaniei faţă de resursele aparent inepuizabile ale Federaţiei Ruse.

România prezintă puţină relevanţă, aceasta contând doar în ecuaţia Federaţia Rusă – SUA. Astfel, SUA se foloseşte de interesele locale ale Poloniei şi României pentru a-şi consolida influenţa în zonă. Aceasta prezintă importanţă deoarece prin flancul Estic al NATO reuşeşte să controleze tendinţele hegemonice ale Germaniei şi Federaţiei Ruse şi poate împiedica legătura fizică dintre acestea. De aceea România nu prezintă atât de mult un bastion NATO în regiune, cât mai ales un bastion al SUA în Europa. Ba am putea spune că România este Bastionul SUA împotriva creşterii rolului Germaniei în cadrul NATO.

Între timp moldovenii au trecut Prutul în cadrul unui program desfăşurat de P.U. Acţiunea 2012:

 

Federaţia Rusă nu poate reduce această influenţă decât încercând crearea de breşe, printre altele reducând presiunea pe România şi chiar încercând a manifesta o atitudine favorabilă. Tocmai de aceea în mod constant de la Moscova se aude de ideea de Unire a României cu Republica Moldova, ca un semn al bunăvoinţei Moscovei. Tot la fel de clare sunt şi intenţiile de a nu se retrage niciodată din Regiunea Transnitreană, aspect pe care de altfel România nu îl va ridica.

În realitate, chiar dacă pe termen scurt se declară favorabilă unui astfel de demers, împăratul de la Kremlin nu doreşte o consolidare a puterii României şi în realitate se opune ferm demersului de Unire. Când acest moment va fi aproape se va folosi de toate pârghiile de care dispune pentru a bloca în ultim moment acest proces.

Atitudinea SUA faţă de faţă de ideea de Unire a României cu Republica Moldova

SUA are propriile interese în regiune, care pe termen scurt şi lung se suprapun peste cele ale României. Cu toate acestea, gândind macro-, ţara noastră nu prezintă o prea mare importanţă decât în vederea asigurării controlului SUA asupra spaţiului european.

România reprezintă un simplu pion pe tabla de şah a echilibrului regional, dar de care este nevoie pentru a se putea ţine în şah Federaţia Rusă şi Germania.

Nu trebuie să ne supere atitudinea pragmatică a americanilor sau a oricăror altor parteneri, ea constituind o constantă în politica internaţională: între state nu există decât interese.

În acest moment SUA este interesată să îşi consolideze puterea în estul Europei. Pentru acest lucru are nevoie de o României puternică, iar o Românie puternică nu poate fi dată decât de o Românie mai mare.

Astfel în ultima perioadă, şi pe fondul ofensivei ruseşti, SUA manifestă deschidere faţă de subiect. Trebuie de menţionat că niciodată nu s-a opus Unirii Republicii Moldova cu România, dar a fost apatică faţă de subiect sau uşor jenaţi pentru a nu deranja stabilitatea regională. Dar acum nu se mai poate pune problema de stabilitate în condiţiile în care au avut loc mutări profunde pe scena internaţională, sub un mandat Obama extrem de permisiv.

Atitudinea Uniunii Europene faţă de ideea de Unire a României cu Republica Moldova

Uniunea Europeană este complet dezinteresată de subiect, aşa cum este dezinteresată de multe alte probleme. Ea se află acum prinsă într-o menghină birocratică în care nu există asumat un rol de lider, ori fără lideri nu există opinii.

Aparatul ei este atât de greoi încă practic nu se poate exprima pe nici o problemă complexă şi înghite valurile de probleme care vin peste ea fără a putea avea ocazia de a reacţiona.

Fiecare stat în parte poate fi identificat ca având însă cel puţin o opinie. Germania ar prefera linişte ca să nu supere Rusia, în schimb nu poate reacţiona public defel deoarece a trecut printr-un proces similar. Statele latine din SUD, la care putem adăuga şi Franţa, au susţinut constant poziţia României. Unele din ele au şi probleme de secesiune, deci orice Unire este favorabilă pentru că oferă argumente împotriva problemelor interne pe care le au.

Atitudinea Turciei faţă de ideea de Unire a României cu Republica Moldova

Turcia este interesată de orice joc care al slăbi puterea SUA, Uniunii Europene şi a Federaţiei Ruse în regiune. Cum o România mai mare ar reduce din presiunea Federaţiei Ruse, Turcia are tot interesul de a fi favorabilă unui astfel  de demers. De opun cu siguranţă nu se poate opune, în aceste momente cu atât mai mult cu cât are grave probleme interne pe care trebuie să le soluţioneze.

China domină global şi atitudine pozitivă local

China are o problemă cu mica Chină: Taiwan. Din punct de vedere al cetăţenilor marelui imperiu, şi pe drept vorbind, Taiwan-ul este indiscutabil teritoriul chinezesc. Anii ai făcut însă ca în cele două să existe două sisteme de conducere complet diferite în trecut, dar din ce în ce mai aproape în viitor.

China a avut relaţii bune cu România şi există o conştiinţă publică favorabilă. Politicienii români trebuie să ţină cont de acest lucru şi să se folosească de posibila susţinere şi recunoaştere internaţională din partea celei mai puternice economii ale lumii.

China nu poate refuza unirea României cu Republica Moldova şi nici nu o va face, deoarece nu poate refuza Unirea în viitor a Taiwan-ului cu China. Acest din urmă proiect, greu de identificat în acest moment, este ca şi sigur în viitor, pentru simplul fapt că China va câştiga cetăţean cu cetăţean de partea sa. Nu se poate pune problema când Taiwan-ul va reveni la China ci când:peste 10 ani, peste 50, peste 100. Pentru un imperiul atât de mare aceste termene sunt din cele scurte.

Lumea se schimbă rapid iar noi ne aflăm pe cea mai importantă falie. Nici nu se putea crea un context internaţional mai favorabil pentru reUnire. În anul 2012 toată lumea spune: staţi liniştiţi, nu stricaţi apele… iată că acum sunt apele extrem de tulburi, haideţi să profităm din plin de acest lucru.

Public Uniunea Europeană va manifesta solidaritate şi se va folosi de subiect pentru propria propagandă internă de consolidare ideologică a proiectului european. Federaţia Rusă nu se poate opune public după ce Crimeea a fost alipită în cadrul unui Referendum, americanii au nevoie de un aliat puternic în regiune iar Germania este blocată de faptul că a avut o experienţă similară.

În aceste condiţii nu prezintă prea mare relevanţă ce anume îşi doresc ceilalţi, dar asta nu înseamnă că e nevoie să întoarcem spatele.

Va trebuie şi este necesar să existe dialog permanent pe subiect, să vedem opinia fiecăruia, să o susţinem dar să ne vedem de ale noastre, să nu intrăm în polemici pierzătoare de energie.

Comentarii

Marius Dorin Lulea

Marius Dorin Lulea

- Istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie - Sunt militant activ pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, apărarea drepturilor omului şi a creşterii imp...

Ultimele articole