PUTIN REALES. ÎȘI ADUCE AMINTE DE TRANSNISTRIA?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin, le-a mulţumit duminică, 18 martie, susţinătorilor săi pentru realegere. Putin s-a adresat simpatizanţilor săi după ce sondajele exit-poll şi numărătorile parţiale au arătat că a obţinut, din primul tur, un nou mandat de şase ani la Kremlin. Președintele rus a spus că rezultatul obținut reprezintă o recunoaştere a realizărilor avute de Rusia în ultimii ani.

Propaganda oficială a Kremlinului nu poate funcționa fără realizări cât de mici. Datele Băncii Mondiale arată că a avut dreptate – economia Rusiei este în creștere. În afară de banii care vin în economia rusă din scumpirea petrolului, există date reale care arată că, în ciuda sancțiunilor Uniunii Europene și a Statelor Unite, economia Federației Ruse, în anul 2017, a crescut cu 1,5%. O creştere care apare după ce, în 2015, a înregistrat scăderi de 2,8%, iar în 2016 a avut o scădere de 0,2%. Putin a avut dreptate atunci când a spus că, după anexarea Crimeei, în economia rusă au apărut noi motoare – agricultura, industria minieră și industria militară.

Liliana Popescu, de la SNSPA, nota într-un text recent că “majoritate a ruşilor îl vor ca preşedinte pe el”. Are dreptate. Observatorii internaționali au constatat că nu a fost un vot forţat la urne și că, la o primă vedere, nu s-au identificat mari probleme în procedurile alegerilor în circumscripţii. „Este un preşedinte dotat cu popularitate, care a lucrat din greu la construcţia şi perpetuarea popularităţii sale – atât intern cât mai ales extern”, nota Liliana Popescu.

Putin a câștigat datorită popularității câștigate atât prin propagandă cât și datorită creșterilor economice înregistrate de economia rusă. Creșteri care sunt simțite și de migranții moldoveni care, în 2017, au trimis din Federația Rusă, potrivit Băncii Naționale a Republicii Moldova, aproximativ 40 de milioane de dolari. De aici și susținerea moldovenilor pentru politica Rusiei în regiune.

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a deschis 24 de secții de vot în regiunea transnistreană și doar trei secții în dreapta Nistrului, controlată de autoritățile legitime de la Chișinău. Potrivit fotografiilor din presa transnistreană, cetățenii ruși, care au domiciliul în regiunea transnistreană, au făcut cozi la secțiile de vot. Liderul separatist al regiunii a afirmat că rata mare de participare la vot poate fi socotită ca fiind un referendum : „Transnistrenii își exprimă astfel părerea lor despre Rusia”, a spus Krasnoselski.

Activismul politic al transnistrenilor poate fi un motiv (adăugător) pentru care, pe 20 martie, viceministrul rus de Externe Grigori Karasin va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova. Oficialul rus va avea o întrevedere cu şeful diplomaţiei de la Chişinău, Tudor Ulianovschi, cu vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lisnic, dar şi cu preşedintele Igor Dodon. Vizita oficialului rus în Moldova va dura două zile. În cadrul întrevederii avute de ministrul moldovean de externe cu omologul său de la Moscova, în februarie la Conferința de Securitate de la Munchen, cei doi oficiali au convenit asupra necesității îmbunătățirii dialogului politic dintre Moldova și Rusia. Cu siguranță în cadrul vizitei se vor discuta și chestiuni legate de regiunea transnistreană.

Realegerea lui Putin în funcția președinte înseamnă o continuitate a politicilor externe agresive ale Moscovei prin care Rusia își dorește un alt aranjament de securitate pe continentul european și erodarea puterii Statelor Unite. Pentru realizarea acestui lucru Federația Rusă va continua să pună presiune pe Ucraina. Locatarul Kremlinului va încerca să impună Kievului o variantă de tip federal a conflictului din Donbas, același mod fiind deja pus pe masa de negocieri a conflictului de pe Nistru.

Continuitatea politicilor față de Ucraina și Moldova înseamnă o posibilă punere în aplicare a unui scenariu negativ la adresa Kievului și Chișinăului. Adică activarea de către Federația Rusă a acțiunilor de tip terorist pe teritoriul Ucrainei, a Georgiei ori în regiunea transnistreană, în regiunile populate de minorități naționale, care reprezintă o nouă etapă a razboiului hibrid desfășurat de Rusia la adresa celor două state din Parteneriatul Estic.

În condițiile în care Moscova privește Ucraina și Republica Moldova la pachet, este firesc ca cele două state să își aprofundeze relațiile lor de parteneriat. Un parteneriat care existent deja și pe care îl vedem și în formatul 5+2 și care, se pare, va fi extins și la nivelul politicilor de securitate. Voi aminti că, recent, Republica Moldova a fost gazda unei conferinţe interparlamentare cu genericul „Georgia, Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente”. În cadrul summitului, şefii legislativelor din cele trei ţări au semnat o declarație prin care se angajează să promoveze o poziție comună în domeniul apărării și securității. O confirmare în plus a relației speciale dintre Ucraina și Republica Moldova.

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole