Dacă nu intervine ceva, în ultimul moment, precum cu câteva luni în urmă, de data aceasta, preşedinţii celor două state româneşti se vor întâlni, la Reşedinţa de Stat, ca doi fraţi spirituali, cu nemimata bucurie a regăsirii celuilalt, fie şi pentru câteva ceasuri.
Dialogul între patru ochi va confirma încrederea reciprocă. Iar discuţiile în prezenţa celor două delegaţii oficiale vor puncta reperele drumului european al Republicii Moldova.
Conferinţa de presă comună va reitera sprijinul decisiv al României pentru ca europenii dintre Prut şi Nistru să fie egalii celor din Uniunea Europeană, după parcurgerea etapelor fireşti de integrare, a căror firească succesiune nu mai poate fi stopată sau anulată.
Întrevederile preşedintelui Traian Băsescu cu liderul Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman şi cu şeful executivului celui de-Al Doilea Stat Românesc, Iurie Leancă, vor confirma consecvenţa cu care oaspetele de la Bucureşti se raportează la oficialii menţionaţi, cărora le acordă respectul cuvenit funcţiilor pe care le ocupă.
Dialogurile lui Traian Băsescu cu liderii politici va confirma: continuarea unei abordări pragmatice, în relaţia cu Vlad Filat, consecvenţa unor schimburi de opinii exploratorii, cu Marian Lupu, tactul ascultării unui punct de vedere critic, la întâlnirea cu Mihai Ghimpu.
Depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt are o singură semnificaţie. Este voievodul care a unit cele două maluri ale Prutului. Nu le-a dezbinat, cum încearcă a le ţine separate voci stinghere, de credinţă imperială, evident răsăriteană.
Mesajul deja lansat, de preşedintele României, într-un interviu acordat occidentalului post de radio Europa Liberă este o veste bună pentru Chişinău.
România, implicit Statele Unite refuză desprinderea Transnistriei de Republica Moldova.
Că Rusia practic se opune la o asemenea perspectivă vine în contradicţie, cu decizia din anul 1999, de la Istanbul, conform căreia trupele şi tehnica de luptă aparţinând Federaţiei Ruse trebuiau deja retrase.
Preşedintele României nu face turism, nici populism, la Chişinău.
Şi cine crede asta, la Bucureşti, este naiv, iar dacă este din capitala Republicii Moldova citeşte doar presa de la Moscova.
Prezenţa lui Traian Băsescu în inima Basarabiei istorice este un semnal puternic în toate capitalele statelor membre ale Uniunii Europene.
Vizita preşedintelui României, notificată şi la Casa Albă, reiterează, la nivel fratern, importanţa strategică a Republicii Moldova, pentru NATO şi UE.
Băsescu nu vine nici pentru mulţumiri, nici pentru aclamaţii, nici pentru a fi ţinta unor rusofoni euroasiatici.
Mesajul său nu este doar al României, ci al întregii comunităţi europene, convinsă, la nivel înalt, de rostul şi locul Republicii Moldova în Europa Statelor Libere de Autoritarism.
Pot înţelege disperarea unor euroasiatici, care au tot aruncat vorbe de ocară, cu cititori puţini, la adresa oaspetelui venit de la Bucureşti.
Dar între nostalgia lor, după cnutul răsăritean, şi luciditatea actualilor lideri de la Chişinău, al căror unic obiectiv este direcţia VEST, este o distanţă ce nu se măsoară în kilometri, ci în coeficiente de… inteligenţă.
Chiar dacă, din raţiuni fireşti, informaţia privind candidatura preşedintelui României, la postul de secretar general al NATO, pe moment a fost dezminţită, pe lista cu personalităţile propozabile, la poziţia 1, rămâne oaspetele fraţilor dintre Prut şi Nistru, din 17 iulie 2013.
Iar această devoalare rapid negată nu a fost decât un semnal al Americii, pentru Kremlin, ca să nu omită un dialog util viitorului, cu şeful statului român.