PATRU ANI DE LA SANCȚIUNILE MOSCOVEI LA ADRESA MOLDOVEI. BRUXELLES-UL VA PROCEDA LA FEL?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Pe data de  2 iulie 2018 s-au împlinit patru ani de la ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Voi aminti că, deputații moldoveni s-au întrunit în ședință specială pentru discuta o singură ordine de zi, votarea, nominală, a documentului. Acordul, înlocuiește Acordul de Parteneriat și Cooperare dintre comunitatea europeană și Republica Moldova semnat în anul 1994 și are două elemente esențiale – asocierea politică și intrarea graduală pe piața unică europeană. Documentul are 900 de pagini și este gros cât o cărămidă. Pentru a face cunoștiință cu toate prevederile acestui act normativ deputații au avut doar două – trei zile. Cei 101 de deputați moldoveni au primit copii în limba română a acestui document doar pe data de 30 iunie 2014.

Pentru adoptarea documentului au votat 59 de deputați. Nu știu câți dintre ei au citit cele 900 de pagini. Probabil, majoritatea domniilor lor au citit secțiuniile care sunt mai aproape de specializarea pe care o dețin, ori i-au crezut pe cuvânt pe liderii lor de partid, că Acordul e bun,  și au votat pe neștiute. Probabil au procedat corect. Aplicarea tuturor prevederilor acestui document permite modernizarea Moldovei și contribuie la consolidarea democrației, a statului de drept și a stabilității politice.

În momentul votării, deputații comuniști au părăsit sala de ședințe. Liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin a explicat mai târziu că a procedat în așa mod datorită faptului că documentul, care apropie Moldova de spațiul european, este născut în grabă și că, potrivit proverbului, graba strică treaba.

Guvernarea AIE a negociat, parafat, semnat și ratificat acest Acord foarte rapid. Motivul a ținut de faptul că oficialii Uniunii Europene puteau închide fereastra de oportunitate acordată Republicii Moldova, iar la Chișinău exista temerea că Moscova ar aprinde Moldova, așa cum, în 2014, a procedat în Ucraina.

Îndrăzneala Chișinăului a fost pedepsită. Pe 5 iulie 2014, Serviciul Federal Rus de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară a impus  restricții la importul de carne din Republica Moldova. Peste câteva zile  au sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. Potrivit estimărilor, pierderile s-au ridicat la mai multe miliarde de lei.

S-a spus atunci că liderul socialiștilor, Igor Dodon, a fost cel care i-a sfătuit pe oficialii ruși să impună embargoul la fructele moldovenești. De aici.

Anul 2014 a fost un an electoral. Sunt sigur că embargoul la fructe și legume aplicat Republicii Moldova de către Federația Rusă s-a dorit/a fost un ajutor electoral acordat în favoarea Partidului Socialiștilor. Pe principiul cu atât mai rău, cu atât mai bine.

Constat că această păguboasă teorie se încearcă a fi aplicată și în prezent. Cu alți actori.

La fel ca în anul 2014, atunci când Igor Dodon cerea aplicarea de sancțiuni la adresa Chișinăului pro-european, alți actori politici cer în prezent sancțiuni la adresa Chișinăului pro-european. Maia Sandu/Andrei Năstase vorbesc despre necesitatea ca oficialii de la Bruxelles să suspende asistența financiară destinată Republicii Moldova.

Nu știu cum vor proceda parlamentarii europeni. Cred însă că ar trebui să se facă o diferență între concurența electorală dintre Prut și Nistru (unde binomul Maia Sandu/Andrei Năstase a furat startul și a început campania electorală pentru aprlamentare) și cooperarea practică dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Constat că, indiferent de competiția politică, Cabinetul moldovean de Miniștri este angajat în implementarea documentului adoptat în urmă cu patru ani, pe 2 iulie 2014. Experții europeni afirmă că guvernarea moldoveană este în grafic.

În cazul în care această asistență ar fi suspendată/întârziată binomul Maia Sandu/Andrei Năstase va jubila întocmai ca Igor Dodon în anul 2014. Cei doi vor considera sancțiunile Uniunii Europene la adresa Moldovei drept un ajutor electoral oferit lor. Reprezentanții Partidului Popular European, formațiune politică transnațională care sprijină opoziția extra-parlamentară din Moldova, au recunoscut că suspendarea ajutorului macrofinanciar ar reprezenta o pedeapsă la adresa guvernării moldovene și are scop câștigul PAS/PPDA la viitoarele alegeri parlamentare. De aici.

În acest, nefericit, caz, s-ar adeveri faptul că reprezentanții popularilor europeni practică standarde duble iar euroscepticii moldoveni va căpăta și mai mare greutate – comisarii de la Bruxelles nu diferă prea mult de cei de la Moscova.

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole