Oraşul meu din piatră albă ,la mulţi ani Chișinău

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Fondat în 1436 ca un sat de mănăstire, oraşul a fost parte din Principatul Moldovei, care, începând cu 16-lea a căzut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. La începutul secolului 19 a fost un oraş mic de 7.000 de locuitori. În 1812, în urma războiului ruso-turc (1806-1812), partea de est a Moldovei a fost cedată Imperiul Rus şi Chişinău .Populatia sa a crescut la 92000 de 1862 şi la 125787 de 1900.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Pentru prima data Chisinaul este mentionat intr-un hrisov domnesc de la 1436 dat de catre Ilie si Stefan Voda logofatului Vancea. Chisinaul este unul din putinele orase, al carui nume n-a suferit schimbari pe parcursul veacurilor. Etimologia cuvintului Chisinau a dat nastere mai multor teorii. O explicatie denota o oarecare origine slava a capitalei, explicind provenienta Chisinaului de la cuvintul ucrainean Chiseni, ceea ce inseamna „buzunar”, orasul fiind considerat un vechi centru comercial. O alta origine a cuvintului deriva de la Cisla Noua, adica tirla noua de oi. Printre pareri, o gasim si pe cea ce cuvintul Chisinau provine de la Kesene – ceea ce inseamna in limba tatareasca capela pe mormint, sau Kesen – schit, manastire. O alta teorie ne spune ca acest nume, cu sufixul au, de provenienta ungureasca, este un cuvint maghiar poate de la Kisjeno (Ieno cel mic) de unde provine si denumirea orasului Chisinau din Ardeal, sau de la cuvintele Keszelvo, Keszen, Kiszinel.
(http://discovery.md/moldova/chisinau/totul-despre-chisinau/)
Tîrgul moldovenesc

Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei (Mazarache) și Sfinții împărați Constantin și Elena (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu mosia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim si denumirea acestui sat – Visterniceni.

În 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul parții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Impărați Constantin si Elena pe pereții căreia în rand cu alte inscripții se poate citi: „ … această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, in anul 1777″.[13]

Muzeul de Istorie din Chişinău, având în faţă statuia Lupoaicei Capitoline

Pînă în 1812, tîrgul moldovenesc se ridica pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori. În cursul campaniilor Rusiei împotriva turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori în Chișinău și construiesc o redută la vadul Bîcului, în dreptul actualei străzi Buna Vestire.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Chișinău)

In anul 1836 a fost finisata constructia complexului Bisericii Catedrale si Clopotnitei, In perioda sovietica Clopotnita a fost demolata si doar odata cu obtinerea independentei Republicii Moldova, la initiativa unui sir de personalitati marcante si a conducerii Primariei municipiului Chisinau, cit si cu supotrul mai multor chisinauieni, a fost reconstruita Clopotnita, iar Catedrala a fost restaurata.

Chisinaul este un oras european. Bulevarde largi si luminoase, parcuri si scuaruri inundate de verdeata, edificii moderne situate in vecinatatea cladirilor cu elemente ale arhitecturii traditionale, toate acestea ne prezinta orasul intr-un colorit aparte.

De remarcat ca Chisinaul este si un oras foarte ospitalier, care-si tine mereu usile deschise pentru toti oaspetii Republicii Moldova, de care sintem oricind bucurosi.
(http://www.moldova.org/page/chisinau-capitala-republicii-moldova-132-rom.html)

Orașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și neogenului.

Orasul este considerată a fi una dintre cele mai verzi orase din Europa.Sunt multe parcuri din oraş iar copacii cresc pe aproape fiecare strada.

Drapelul municipiului Chişinău a fost elaborat de pictorii Cheorghe Vrabie şi Eudochia Cojocaru-Vrabie şi aprobat de Primăria municipiului în şedinţa din 11 iunie 1998, iar de către Comisia Naţională de Heraldică – în şedinţa din 28 septembrie 1998. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară albă (1m x 2m), având la mijloc un brâu galben (auriu) cu torsadă alcătuită din trei fire, peste care broşează, în centrul pânzei, stema municipiului. Flamura albă a drapelului simbolizează spaţiul „cetăţii”, iar brâul cu torsadă, element împrumutat din ornamentica monumentelor de arhitectură – timpul în care evoluează şi se dezvoltă „cetatea”, în perioadele: prezent, trecut şi viitor, precum şi Trinitatea.

Dimensiunile Drapelului municipiului Chişinău, de regulă, sunt identice cu dimensiunile oficiale ale Drapelului de Stat al R. Moldova.

Drapelul municipiului Chişinău este simbolul oficial al autonomiei municipiului. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti, reflectând principiile dezvoltării ei democratice, bazate pe dorinţa de pace a locuitorilor urbei, respectul faţă de tradiţiile istorice şi culturale, valorile materiale şi spirituale autohtone.

Pe Drapelul municipiului este aplicată o broderie a elementelor lui, menţinându-se nuanţele cromatice ale originalului, precum şi dimensiunile stabilite. Când se reproduce drapelul este necesară respectarea originalului atât în varianta color, cât şi în cea grafică. Drapelul poate fi reprodus prin utilizarea altor tehnici şi tehnologii, în formă de steguleţe sau insigne, cu menţinerea proporţiilor stabilite.

(http://www.chisinau.md/albumpiro.php?l=ro&idc=527)

Rezultatul recensământului din 2004 legat de naționalitatea populației municipiului Chișinău este:
76,1% moldoveni
8,3% ucraineni
5,8% ruși
4,4% găgăuzi
2,2% români
1,4% bulgari
1,6% alții
1,9% nedeclarat (în general familii mixte)

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Chișinău)

mm

bb

jjj

hh

hhh

fgf
dd

dd

ss

sss

Comentarii

Nicolae Pascaru

Nicolae Pascaru

CURRICULUM VITAE Numele: Pascaru Prenumele: Nicolae Data şi locul naşterii: 18 iulie 1975, s. Chircăeşti, r-l Căuşeni Cetăţenie: Republica Moldova 1998 – 2002 Universitatea de Studii Umanistice din Moldova, Facultatea de drept, licenţiat în dr...

Ultimele articole