Nişte statistici despre democraţia americană (I)

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Modelul democratic american ni se tot impune ca cel mai evoluat şi cel mai demn de urmat. Din întâmplare am aruncat o privire peste nişte date statistice cu privire la participarea americanilor la vot şi, verificând, am descoperit nişte lucruri cel puţin interesante.

Nu cred că este nevoie să reiterez că democraţia pretinde a fi un sistem în care puterea este în mâinile poporului, care conduce statul prin organele reprezentative. Am verificat, cu ajutorul wikipedia, datele despre alegerile prezidenţiale din SUA începând cu 1964.

Primul lucru care se cere remarcat este o incredibil de mică rată a participării la procesul electoral. Între 1964-1980 rata de participare a alegătorilor a oscilat între 36-37% (!), adică puţin peste 1/3 din populaţie, ceea ce înseamnă că 18% au hotărât starea lucrurilor în ţară pentru cel puţin 4 ani de zile, adică un om a hotărât pentru încă 4 compatrioţi de-ai săi.

Abia în 1992 a fost depăşit pragul de 40%, dar pe liste au fost 3 candidaţi; interesant e că 4 ani mai târziu, tot 3 candidaţi nu au adus la urne mai mult de 35.5% din oameni. Recordul în acest sens a fost stabilit în 2008, când au venit să voteze peste 42% din alegători.

Dar prezenţa scăzută la urnele de vot nu frapează aşa cum frapează ceea ce s-a întâmplat în anul 2000, când G.W.Bush a devenit preşedinte, cu toate că a acumulat cu o jumătate de milion mai puţine voturi decât adversarul său (50,45 mln faţă de 50,99 mln), situaţie incredibilă pe care, însă, o admite sistemul electiv american.

Deocamdată nu am să explicitez concluziile mele, lăsând acest fapt la discreţia cititorului, discuţie la care vom reveni într-un alt articol.

Comentarii