Moldoveni: dezambiguare

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Republica Moldova se află în criză identitară de la fondare și până în prezent, și nu va ieși din ea pe toată durata existenței sale, fiind condamnată să se afle mereu în această criză prin însăși esența sa. Mai multe detalii cu privire la acest gând puteți vedea aici. Acum însă, vom discuta despre una din consecințele crizei identitare – utilizarea confuză și inconsecventă a noțiunilor „moldovean”, ”moldovenesc” și a tuturor derivatelor sale, atât în discursul public cât și în cel privat. Pot fi evidențiate 3 sensuri de bază cu care este utilizat termenul „moldovean”, rezultate din aplicarea a 3 criterii semantice diferite:

1. Criteriul civic. Acest criteriu definește termenul de „moldovean” (substantiv) ca „cetățean al statului Republica Moldova”. Analog, temenii „moldovean” (ca adjectiv) și „moldovenesc”, sunt definite ca „ceva ce ține de sau este propriu statului Republica Moldova”. Exemple de utilizare sunt: „prim-ministrul moldovean”, „justiția moldovenească”, „numărul emigranților moldoveni se cifrează la peste 500 000” etc. Prin aplicarea criteriului civic, un individ este clasificat ca moldovean dacă deține cetățenia statului Republica Moldova, indiferent de apartenența etnică.

2. Criteriul istorico-topologic. Astfel, „moldovean” (substantiv) înseamnă „locuitor sau reprezentant al regiunii istorice sau al formațiunii statale istorice Țara Moldovei”, iar „moldovenesc” este totul ce ține de sau provine din regiunea respectivă. Acesta este criteriul aplicat când vorbim de „domnitori moldoveni”, „grai moldovenesc”, „mănăstiri moldovenești” și, într-o măsură oarecare, „vin moldovenesc” (deși aici poate fi aplicat și criteriul civic) etc. Utilizarea termenilor dați cu aceste sensuri este predominantă în documentele istorice (fiindcă celelate două sensuri au apărut recent, nu mai devreme de secolul XX), dar se utilizează și în prezent, mai ales în interiorul României, pentru a-i deosebi pe cei din Moldova de cei din alte regiuni istorice românești.

3. Criteriul etnic. Deseori noțiunea de „moldoveni” se utilizează pentru a desemna etnicii români din Basarabia sau Transnistria. Analog, „moldovenesc” se folosește cu sensul „caracteristic etnicilor români din Basarabia sau Transnistria”. Exemple sunt: „mâncare tradițională moldovenească”, „port popular moldovenesc”, „mâncare moldovenească” sau chiar „limbă moldovenească” (termen care a căpătat, din 1924, o puternică încărcătură politică). Deseori în convorbiri obișnuite putem auzi replici de genul „În grupul X erau 15 moldoveni și 4 ruși”, avându-se în vedere, de fapt, 15 etnici români și 4 etnici ruși, care toți sunt moldoveni prin prisma criteriului civic sau a celui istorico-topologic.

Din start trebuie de menționat că aplicarea criteriului etnic pentru termenul „moldoveni” este greșită, dat fiind faptul că acest termen nu desemnează un grup etnic aparte. Este un nume alternativ pentru etnicii români, iar folosirea a doi termeni diferiți pentru a desemna același grup etnic creează, în cel mai bun caz, confuzie. Pentru cei care încă se îndoiesc de acest lucru, vedeți aici relatările istorice cu privire la continuitatea etnică dintre Moldova, Țara Românească și Transilvania. Perepetuarea acestei confuzii până în prezent se datorează efortului de deznaționalizare a românilor basarabeni și transnistreni (cei din urmă doi termeni fiind folosiți cu sens istorico-topologic), care a devenit politică de stat a URSS odată cu crearea RASSM în 1924 și s-a extins în 1940/1944 asupra Basarabiei.

Celelalte demonime sunt utilizate, de regulă cu două conotații: etnică și civică, însă există și excepții. Se utilizează doar criteriul civic pentru demonimele care nu sunt și etnonime, adică pentru cetățenii statelor care nu sunt populate de un grup etnic titular: belgieni, elvețieni, americani, canadieni, taiwanezi, nord-coreeni, kosovari etc. Doar criteriul etnic se utilizează pentru popoarele care nu s-au consolidat pe parcursul istoriei într-un stat: kurzi, basci, catalani, găgăuzi, ceceni, tătari ș.a. Posibilitatea aplicării separate a criteriului istorico-topologic în cazul moldovenilor se datorează faptului că statul Republica Moldova nu coincide ca teritoriu și nici nu este un stat succesor al statului medieval Țara Moldovei (În cazul celorlalte state, criteriul istorico-topologic coincide deseori cu cel civic, cu excepții precum Egiptul, unde statul actual se deosebește prea mult de cel istoric).

Astfel, avem noțiunile de „moldoveni” și „moldovenesc” utilizate cu 3 sensuri diferite, care sunt permanent confundate, ba chiar unul din ele este și incorect! Să fim vigilenți deci și să delimităm clar ce criteriu aplicăm și la ce sens ne referim, mai întâi în mințile noastre, ca apoi lesne să le putem explica și celorlalți această deloc ușoară dezambiguare. Și, bineînțeles, să nu mai zicem că „în departament am trei colegi moldoveni și un rus”.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Comentarii

Iulian Gramațki

Iulian Gramațki

Doctorand în economie la Goethe Universität Frankfurt; licențiat în Administrare de Business și Științe Politice la Saint Louis University Madrid; membru al Clubului Moldovenesc de Jocuri Intelectuale și al Platformei Civice „Acțiunea 2012”. Cunoști...

Ultimele articole