„Mișcarea Populară” (Traian Băsescu) =„Frontul Popular” (Vladimir Putin)

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

1.      „Baia de mulțime” și puricii-electorali

La numai o lună și jumătate după ce a Președintele rus Vladimir Putin prelua frâiele de lider al „Frontului Popular” din Federația Rusă, dușmanul lui declarat înscăunat la Palatul Cotroceni întreprinde un atac raider similar – de data acesta la echilibrul social al României – prin înregistrarea Partidului „Mișcarea Populară”. Dedesubturile acestui secret a lui Polichinelle sunt evidente: în speranța ocultă de a „ferici poporul”, noile structuri soft power ale blamaților președinți încă în funcțiune la Moscova și București mizează explicit pe segmente de votanți refulați, asociații de tineret, ONG-uri sau chiar structuri de business șantajabile. La ultimul aspect voi reveni cu alte ocazii, ceea ce propun deocamdată este să ne convingem că strategia omologată a manipulării emotive (pentru ilustare a se vedea imaginile ©Reuters.com & ©Eugen Tomac) funcționează perfect, chiar dacă numai unul dintre subiecți a renunțat oficial la trasul cu urechea după ce a abandonat serviciile secrete.

De altfel fostul consilier presidențial Teodor Baconschi recunoștea recent pe o binecunoscută rețea de socializare, „Fundația Mișcarea Populară a generat filiale în aproape toate județele” (din România), cu veleități de „altfel de partid, ghidat de două principii:

1. A le reda cetățenilor onești speranța că politica e pentru binele comun, nu pentru privilegiile câtorva.

2.  A strânge laolaltă oameni harnici, voluntari și competenți”.

Așa cum atrăgeam atenția în alt material complementar la temă, trișorii publici supremi sunt dispuși, dacă nu intrigați de-adreptul, să provoace schizme naționale ireveribile pentru a-și asigura propria securitate (pecuniară, morală, sentimentală, politică etc). Or, ceea ce evită să spună șobolanii fugiți de pe corabia pedelistă este faptul că animozitatea colectivă se generează de la activiștii ignoranți exact în ordinea descrescătoare enunțată: „onești, harnici, voluntari și competenți”.

2.      Iisus-de-Dâmbovița: „Cereți (Unirea) și o vom face!”

E de domeniul evidenței că pentru Președintele român singura opțiune de localizare a acestor „calități de aur” a fost și rămâne Basarabia. Așa cum posesorii-de-pașapoarte-românești-de-peste-Prut au avut ingrata onoare istorică de a-l proteja de două (o dată prin perpetuarea celui de-al doilea mandat prezidențial și o dată prin salvarea de la pieire politică sigură prin Referendumul popular de demitere), Băsescu nu putea să nu tatoneze personal singurul recurs de resuscitare publică după finalul mandatului său prezidențial. După ce a „titanicizat” cursul flotei de la București, e puțin probabil ca fostul Căpitan de corabie să nu fie ispitit de a scoate castanele din focul politic chiar cu mâinile votanților unioniști de la Chișinău. O spălare de creier ce  îmi amintește foarte mult de tehnica uzurpatoare a neciaeviștilor descrisă cu lux de amănunte încă în secolul XIX (romanul dostoievskian „Posedații” e primul care îmi vine în minte).

Până când „Președintele-virtual-al-tuturor-românilor” își va fi epuizat cele 3 pretexte pentru a azvârli buzdugane electorale peste râul Prut, e timpul să dezvelesc pastila amară a adevărului.

În van se bucură genuinii simpatizanți ai reîntregirii teritoriilor dintre Tisa și Nistru de vizitele intempestive ale aventurierilor politici ajunși marginali în propria țarăOr, coțcarii manipulatori au una în gușă și cu totul alta în căpușă, ca să deconstruiesc în paradigmă troiană sensul inițial al binecunoscutei zicale populare. Dacă tot nu a găsit de cuviință să-i invite oficial pe reprezentanții „Consiliului Unirii” la întâlnirea sa cu societatea civilă la Hotelul Leongrad (Chișinău), Traian Băsescu a preferat în schimb să îi țină „strategic” (adică tot în stradă) și pe activiștii de la „Acțiunea-2012” pentru a-și scanda lozincile: nimic mai eficient decât agitarea spumei înainte de „baia de mulțime” finală.

Acum îi va lua tot mai mult timp cuiva să mă convingă că în anul 2013 nu mai e loc de proliferarea naivității civice după ce fostul aprig unionist al anilor nouăzeci-actualmente promotor eurasianist Iurie Roșca deturna un proiect ideologic similar.

Pentru a nu șifona mantia imparțialității, pur și simplu invoc aici concluzia unui observator avizat de la București: „dacă România și Basarabia doresc să se asigure că nu se vor uni în următoarele decenii, (atunci) să permită ca această activitate să fie „arestată” de către inițiativele lui Eugen Tomac, Dan Dungaciu, Elena Băsescu și Traian Băsescu et Co”, adică „toți re-descoperiții Mișcării Populare și la oamenii care de 10 ani au reformat și modernizat România și intelectualitatea sa până le-au înapoiat”.

3.      Băse și viitoarea campanie electorală în Basa

Pornind de la tranzivitatea și dublul sens purtate de verbul „a înapoia”, îi sugerez jurnalistului bucureștean Mircea Badea să nu mai facă glume transprutene sinistre, altfel riscă să își dea bucata de pîîne de la gură unui confrate într-ale scrisului cu viză de reședință de Chișinău. Or, realizatorul emisiunii „În gura presei” ar trebui să știe că trăitorilor de peste Prut le ia tot timpul grija de supraviețuire, și ceea ce le-ar lipsi mai nou e tocmai o nouă belea existențială pe capul lor. Dincolo de ironiile genului, populația Republicii Moldova ar face bine să se apuce încă de pe acum să-i recunoască în față pe consilierii băsescieni. Un sfat binevoitor mai cu seamă pentru proprietarii de imobile de la Chișinău care vânează chiriași cu ședere de lungă durată.

Așadar „Zeus-de-Dâmbovița” a decis, zarurile au fost aruncate peste Prut și doar prevederile în vigoare ale legislației moldave îl mai pot împiedica să-și clameze dreptul de a reprezenta românii de pretutindeni. Dar și în aceste condiții filiala încă nefuncțională a PMP la Chișinău deja are teren de manifestare plenară: în contextul contrei Palatul Cotroceni-Palatul Victoria cu numele „burse românești acordate tinerilor studioși basarabeni pentru o perioadă de șase luni”, Elena Băsescu s-a și grăbit să îl acuze pe premierul Victor Ponta că s-ar răzbuna deoarece cei vizați nu i-au votat partidul la ultimul scrutin parlamentar (2012).

Adevăratul calcul electoral PMP va ieși la iveală mai târziu, dar să mizezi pe bunăvoința electoratului basarabean în condițiile în care aproape două Moldove au votat pentru suspendarea ta ar însemna să contrazici evidența devastatoare a experiențelor probate că ulciorul nu merge de multe ori la apă. Har Domnului, Președintele Băsescu a probat mișmașuri și mai nerafinate în longeviva sa activitate publică și, în caz contrar, nu s-ar mai recunoaște în personajul cu derapaje comportamentale și limbaj de cocalar care a generat proteste de disperare în plin crivățul iernii din 2012.

Ce mai contează atunci efemerul episod-țigancă-împuțită când, de la nivelul scării ierarhice, îți permiți să îmbrâncești o ziaristă aflată la locul de muncă.

Câți vor contesta faptul că nevoia gesturilor extreme nu e decât un exercițiu de consolidare a autorității paternale de a săruta pe obraz un copil la Chișinău (2013) cu aceeași indulgență cu care îl plesnești mișelește pe altul cu pumnu-n față la Ploiești (2004)?

4. Repercusiuni pentru protipendada basarabeană

Toate aceste detalii sunt doar un preambul, pentru că adevărata provocare basarabeană încă își așteaptă deznodământul. Înghesuiala pe dreapta eșichierului politic de la Chișinău este garantată prin disponibilitatea celor doi actori politici dispuși să-și adjudece cele 8-10 procente din potențialul electoral al regiunii pruto-nistrene: Partidul Liberal (cuplul Ghimpu-Chirtoacă) și Grupul reformatorilor liberali (grupul Hadârcă-Guțu-Marinuță) care încă nu au un nume clar pentru viitoarea lor formațiune politică. Dar pentru un asemenea moment de (posibilă) inflexiune partinică merită ca ambele tabere liberale să își scoată ultimii ași disponibili din mânecă! În special datorită faptului că în joc e pusă indirect soarta ulterioară a PLDM, structurat după ideologia conservatorilor europeni PPE.

Mai mult.

Odată catapultat în Republica Moldova, am toată certitudinea că desantul băsescian va reuși să tranșeze – în stilu-i deja patentat la București – divorțul ideologic al verii 2013, altfel ex-ministrul de externe Teodor Baconschi nu l-ar fi avertizat public pe El Padrino de PMP: „E ultima investiție politică în care îmi pun osul la treabă”!

Și aici chiar nu pot să nu îl împărtășesc temerile perfect fundamentate, având în vedere că binecunoscutul tupeism băsescian, odată admis la butoanele cârmei, riscă să atinge cote de paroxism: aflat în cu puțin timp în urmă în Republica Moldova, Traian Băsescu se instala cu nonșalanță la reședința de stat a președintelui moldovean Nicolae Timofti, de unde a primit „părintește” vizitele liderilor basarabeni, iarăși uitând că nu se află la Palatul Cotroceni! Astfel că, dacă pentru locuitorii-din-dreapta-Prutului întrebarea sacramentală este totuși când scăpăm de Băsescu, cei din stânga-râului-blestemat ar face bine să plătească pomeni că au scăpat, deocamdată, de influența sa nocivă!

P. S. La numai o săptămână după ce finalizam articolul, protagoniștii acestuia au protestat într-un mod ingenios, încercând cu disperare să se mențină cât mai mult în atenția sa: în timp ce Președintele rus a prins o știucă rară de tocmai 21 de kilograme, la fel de întâmplător în ziua următoare președintele Băsescu a capturat o navă a Poliției de Frontieră! Motiv arhisuficient ca prezența mea editorială să sufoce suplimentar ambele personaje, de vreme ce (atât în rusă cât și în română) „superlativul” e deocamdată plafonul admis al termenilor de comparație rezervat gândirii umane. Puteți să mă contraziceți, dar hitul cinematografic „Nașul-2” se încheie, pare-se, tot cu o scenă feerică de pescuit.

Comentarii

Igor Ursenco

Igor Ursenco

Scriitor, observator social. Fără a urmări o periodiocitate metronomică, voi posta în acest spațiu articole ce țin de principalele teme (și nedumeriri) care mă interesează ca cetățean (deconstrucție politică & concordie socială). Au trecut tim...

Ultimele articole