Meciul de șah european geopolitic se joacă mai departe

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Într-un comentariu publicat de postul de televiziune rus, în limba engleză, RT, este citat un parlamentar german, Dieter Bartsch – europeanul din fotografia care însoțește aceste rânduri -, din actuala opoziție, pe motiv că acesta a susținut că SUA trebuie să își retragă armele nucleare de pe pământul german, dacă este serios decisă să redisloce, fie și parțial, trupele sale în Polonia.

Reticența Germaniei de a cheltui mai mult pentru apărare și încrederea în trupele americane pentru protecție este ofensatoare, a declarat vineri Richard Grenell, ambasadorul SUA în Germania.

Afirmația lui Grenell indică nemulțumirea președintelui american Donald Trump față de reținerea Germaniei de a majora cheltuielile pentru apărare la 2% din producția economică, așa cum s-a convenit de aliații din NATO.

„Este ofensator să presupunem că contribuabilii din SUA continuă să plătească pentru peste cei peste 50.000 de militari americani dislocați în Germania, iar germanii cheltuiesc surplusul financiar pe programele interne”, a declarat Grenell.

La Berlin s-a decis, în mod surprinzător, că bugetul de apărare va crește la 1,37% din Produsul Intern Brut/PIB anul viitor, apoi va scădea la 1,24% în 2023.

Schimbul de replici a intervenit la două luni distanță după ce președintele SUA a precizat că intenționează să mute 1000 de militari americani din Germania în Polonia, ca măsură disuasivă contra unor ipotetice, dar nu imposibile, acțiuni militare ofensive ale Federației Ruse.

Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, Georgette Mosbacher, ambasadorul SUA la Varșovia, a lăudat Polonia, țară care a decis ca 2,01% din PIB să fie alocat propriei apărări.

Asta pentru că Polonia nu uită lecția istoriei recente. Mai precis surpriza strategică din cel de-Al Doilea Război Mondial, când a fost atacată și de la Vest, de Germania, condusă atunci de Hitler, precum și de la Est, de Uniunea Sovietică, la timona căreia se afla Stalin, fiind apoi împărțită în două, de Berlin și Moscova.

Ceea ce omit, cu premeditare, să precizeze cei ce ar vrea Germania fără trupe americane pe teritoriul acesteia, este că 33.000 de militari americani, plus 17.000 de specialiști civili, sunt acolo pentru a preveni repetarea tragediilor europene din prima și din a doua conflagrație mondială, ambele războaie fiind finalizate doar ca urmare a intervențiilor decisive ale Statelor Unite ale Americii.

Sigur că, în dispozitivul militar defensiv american, de pe continentul european, sunt incluse și arme nucleare. De ce?

Prezența armelor nucleare americane în Europa a acționat ca un element de descurajare pentru Uniunea Sovietică, pe timpul Războiului Rece și, de asemenea, a însemnat că țările europene nu au nevoie să producă propriile arme de acest tip.

Ceea ce se trece sub tăcere este realitatea că Statele Unite oferă Germaniei aproximativ 60 de bombe nucleare tactice B61, pentru utilizare, în situații de criză majoră, pe baza unui acord NATO de partajare a armelor nucleare.

Fără această forță militară disuasivă americană, la Berlin ar fi fost la mare vânzare, și în 2019, dicționarele de limbă rusă, din rațiuni obiective, ce nu mai trebuie explicate.

Vestea bună este că președintele Donald Trump va face un turneu european, cu popasuri la Paris, pentru reuniunea G7, la Varșovia, pentru consolidarea parteneriatului strategic bilateral, și în Danemarca.

Afirmația lui Dieter Bartsch, membru al parlamentului german, preluată de “Hannoversche Allgemeine Zeitung”, conform căreia dacă americanii își redislocă trupele ar trebui să procedeze la fel și cu armele nucleare nu este, până la urmă, decât o anecdotă, nereușită, fără vreun impact asupra Pentagonului.

Ceea ce ar trebui să invite, pe cei interesați, la o necesară și profundă meditație, este motivul invocat de parlamentarul amintit, de la Berlin.

Acela că dislocarea de trupe americane din Germania în Polonia ar afecta relațiile dintre statul german și cel rus, perspectivă ce ar submina interesele europene de stabilitate și cele germane, de cooperare, în diferite forme, cu Federația Rusă.

Obsesia pentru cooperarea adecvată, dintre Berlin și Moscova, amplifică rana istorică a Varșoviei.

Meciul de șah european geopolitic se joacă mai departe, chiar dacă “regina” de la Berlin continuă să testeze modalitatea de reacție a “regelui” de la Washington D.C., sub privirile atente ale jucătorului tăcut, de la Kremlin.

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole