Lupu păru-și schimbă, dar năravul – ba! Lucinschi, vezi cum ne-ai îngropat de vii? (Fragment din cartea ”Căderea Armaghedonului) (I)

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

În Republica Moldova a fost întreprinsă o încercare de schimbare a articolului art. 13 din Constituția R.M. de către Mircea Snegur. Tentativa istorică a avut loc în 1996, iar eșecul poartă semnătura lui Petru Lucinschi.

El a considerat că în Constituție trebuie să rămână glotonimul ” limba moldovenească” cu o precizare suplimentară între paranteze – limba română.

Nu știu cum s-a simțit Vlad Filat, liderul PLDM care l-a desemnat pe Chiril, fiul lui Luchinschi, președinte al uneia dintre cele mai importante comisii parlamentare – pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, când acesta nu l-a apostrofat pe Marian Lupu care vorbește moldovenește Dar poate și Chiril Lucinschi vorbește moldovenește, iar Filat nu știe , fiindcă pentru el cultura nu valorează la fel de mult ca banii.

Absolut incompetent, acest fiu de șef de stat, pare a fi interesat ca în cele mai importante domenii să nu progresăm ca popor, să nu ne cunoască lumea.

Este suspectă incapacitatea acestuia de a asigura securitatea informațională a R.M., el nefăcând nimic pentru a bloca dezinformările crase care curg gârlă prin canalele rusești, stăpânul unuia dintre ele fiind chiar fiul ex-președintelui.

În ceea ce privește consacrarea termenului limba română, crearea condițiilor ca alolingvii să o studieze, Chiril Lucinschi nu a făcut nimic sau aproape nimic.

De aici, și aceasta este vina lui Filat, provine cea mai mare rușine națională –un popor ce vrea să fie admis în UE nu știe care este denumirea corectă a limbii pe care o vorbește.

Glotonimul ”limba română” a fost transformat în obiect de speculație politică pe care Marian Ilici Lupu o va utiliza cinic în viitoarea campanie electorală.

Vedeți bine, Lupu vorbește moldovenește.

Judecând după limbajul lui bombastic, cu elementare greșeli, lipsă de coerență, ai putea spune că vorbește în altă limbă, ar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să pună mâna pe un manual de limbă română și să transpire asupra verbului matern.

Sper să-i fie de învățătură această incursiune istorică.

Anul 1996 a fost unul al alegerilor prezidențiale. Președintele legislativului, Petru Lucinschi, revenit de la Moscova, unde a fost făcut ambasador de către Mircea Snegur după dezmembrarea U.R.S.S, avea o echipă care urmărea scopul nedeclarat de a-l face președinte.

În această ceată lider era Dumitru Diacov, care a excelat ulterior în jocuri de-a pluralismul de opinii.

Majoritatea din această echipă făcuse revoluție la București, fiind angajați ai ambasadei defunctei U.R.S.S.

Diversiunile la care s-au dedat împotriva statului român, fiind la Chișinău deja în calitate de deputați pe listele PDAM, au fost taxate, dar nimeni deocamdată nu a vorbit despre ele, analizându-le la rece.

O vom face cu suficient calm, apelând la afirmațiile președintelui Ion Iliescu, ale ministrului de externe Teodor Meleșcanu, Adrian Năstase, etc.

Acum, însă, vom servi o lecție de învățătură istorică celui care a promis că va pune capăt războiului politic după ce l-a trădat pe Vladimir Voronin, dar care l-a dezlănțuit și mai mult, dezastrul din țară purtând semnătura lui, în principal.

Spre deosebirea de alți lideri, Mircea Snegur a avut curajul, în cadrul nenumăratelor întâlniri cu oamenii, să le spună deschis – denumirea corectă a limbii noastre este română, fiindcă așa au decis savanții.

Îmi aduc aminte de o memorabilă deplasare în raionul Fălești. Ca să încetățenim adevărul, am convenit că vom reflecta pe larg vizita,inserând în subiectul primei zile de lucru discuții vii cu oamenii.

De ce am ales acest raion, decizând că e bine să se încetățenească anume aici adevărul despre denumirea corectă a limbii?

În raionul Fălești se afla nucleul agrarienilor de atunci în frunte cu Dumitru Moțpan, care l-a trădat ulterior pe Mircea Snegur, cumpărându-și cu trădarea funcția de speaker al forului legislativ.

Atunci toți au confirmat – vorbim limba română. Oamenii , de asemenea, nu s-au pus de pricină dacă așa consideră savanții care primesc bani pentru aceasta.

Ajuns cu sufletul la gură la televiziune și, reușind să montez subiectul, am avut parte de o ”observație” colegială a lui Valeriu Saharneanu, actualul liberal –reformator, ticăloșit la școala superioară de partid din Leningrad .

Pe atunci era directorul departamentului ”actualități” al televiziunii și făcea tot posibilul pentru a sabota evenimentele la care participa președintele Mircea Snegur.

Am spus o dată, că marele patriot nu a transmis măcar un subiect de 30 de secunde atunci când am declarat la ”Moldova Suverană” grevă pentru decretarea limbii române drept limbă de stat.

La fel au procedat și alți indivizi ca Al. Dorogan, care era directo la radio.

Acum îi vedeți iarăși pe cal, împreună cu un fost comunist sadea pe nume C.Marin, directorul companiei de stat ”Teleradio- Moldova”.

Ei au rămas și astăzi sub obrocul lui Diacov care, fiind agrarian a votat împotriva modificării art.13 al Constituției.

Atunci, însă, în acea seară, cu aer de mare cunoscător, Saharneanu care nu a scris în viața lui 10 procente din cât am scris eu pentru acest popor și pământul nostru, venit din aulele partinice de la Leningrad a observat:

– Nu se poate să-i prezinți pe toți cei care l-au salutat, la hotarul raionului pe Mircea Snegur.

Nu l-am recompensat nici cu o replică barem. L-am privit ca pe cel mai mare prieten, mi-am luat rămas bun și am plecat pentru că a doua zi, la ora 5 dimineața, trebuia să fiu în picioare pentru a ajunge în timp util la Fălești.

De ce, totuși, i-am prezentat pe agrarieni, am arătat strângerile de mână ale babacului ( așa îi ziceau lui Snegur în semn de respect) cu fiecare dintre ei ?

Eu știam bine că ei toți, Snegur și agrarienii, se aflau la un pahar de vorbă, fiindcă a doua zi vizita avea să continue și că fiecare dintre ei vrea să fie văzut și remarcat…

Au privit subiectul de la ora 19.00, în limba rusă. Apoi pe cel de la 21.00. Aveau să discute despre limba română, despre viața frumoasă pe care o visau și care așa și nu a mai venit din cauza lui Petru Lucinschi.

Strâns de pe drumuri, pentru a construi, a distrus totul, fiindcă vroia să fie președinte.

Nu intru în detalii, anumite capitole ale cărții despre micimea sufletească a acestui om sunt deja scrise, dar nu e cazul să fie elucidate aici, fiindcă vor complica celor tineri lectura.

Scopul nostru, arătându-i pe toți deputații agrarieni a fost de a populariza un adevăr – lumea trebuia să știe că Mircea Snegur a vorbit despre limba română și că cei de lângă el sunt de acord.

A doua zi am revenit la Fălești, înregistrând absolut o nouă stare de spirit. Toți erau cu moralul ridicat, toți au înțeles cât de importanți sunt în stat.

Atunci, însă când Mircea Snegur a încercat să repare un neadevăr, Petru Lucinschi cel care , chipurile, vroia reforme, a propus ca limba română să figureze între paranteze.

Atunci a fost un moment istoric ratat și doar un nou corp de deputați ar putea șterge din istoria noastră imediată această rușine.

Petru Lucinschi a fost măturat de pe scena politică și nu este văzut cu ochi buni de către intelectuali.

Filat cunoaște acest lucru. Același destin și-l făurește și Marian Lupu care, după 22 de ani de independență, vorbește ”moldovenește”. Unindu-și eforturile și spunând oamenilor adevărul, ei au o șansă istorică de a se reabilita. Dar aceștia nu au nimic sfânt din câte vedem.

( va urma)

Comentarii

Vasile Grozavu

Vasile Grozavu

Spre nenorocul nostru, de 22 de ani ne căznim să aflăm răspuns la întrebarea: ”Și acum încotro?”. Cred că am aflat acest răspuns și cartea mea, ”Înapoi, pe Drumul Mătăsii”, dă un răspuns clar la această întrebare. Eliminarea trădării ca metodă utili...

Ultimele articole