Josniciile celor care au privatizat românismul

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Recunosc, am avut naivitatea să mă aștept ca în sfârșit, Ș. Miron și superiorii săi să producă, pe lângă seria de insulte, calomnii, minciuni și speculații debitate ani de-a rândul pe la colțuri, iar pe alocuri public, și argumente. Dar și de data aceasta m-am înșelat. Gruparea a rămas la nivelul lor tradițional, coborându-se până într-acolo încât să se lege de numele meu de familie. Nu-i acuz. Mai mult, îi înțeleg, pentru că îi cunosc și pentru că până acum n-au demonstrat că se pot detașa de stilul lor în care aruncatul cu noroi și josnicia sunt baza. Argumente în acest sens puteți găsi pe net, dar și aici și aici.

Așadar, autorul anonim al articolului preia niște idei împrumutate de Ș.Miron, de V.Roncea și inserează un pasaj prin care leagă numele meu în mod calomnios de raportul despre deficiențele dăunătoare ale admiterii în România al CRPE. Dacă ar avea un minim de onoare și demnitate, anonimul autor și V.Roncea ar evita să pună în dezbatere publică dreptul privat al persoanei de a purta numele care i-a aparținut străbuneilor săi, demonstrând prin asta că nu-i interesează de fapt revenirea la normal a spațiului românesc. În schimb, aceștia aleg să facă uz de aceleași metode staliniste, anti-democratice și manipulatoare, în scopuri pe care nu le pot înțelege. Cu alte cuvinte, în lipsa unor argumente, mincinoșii de serviciu din spatele lui Ș.Miron se iau de numele meu, fără a menționa ce vor să arate de fapt. Este evident, deci, că articolul nu e decât un fals prilej pentru a atrage atenția, fie și prin minciuni și josnicii.

Mă simt nevoit, așadar, să vin cu niște precizări care nu-și au locul în spațiul public, dat fiind că țin strict de viața mea personală, doar că aceeași inși care privatizează românismul mi-au încălcat acest drept mințind cititorii care s-ar putea să-i și creadă.

De la bun început, actele mele de identitate au conținut numele Cojocari. Și blogul pe care l-am creat inițial pentru că ăsta era unul dintre criteriile de evaluare în cadrul cursului de Noi tehnologii de comunicare de la facultate. Prin urmare, acesta trebuia să conțină numele din dosarul facultății pentru a putea fi notat. Cu toate acestea, în documente informale și în interacțiunile cu alte persoane, mă prezentam Cojocaru și doar în actele oficiale care nu erau decât o componentă a relației cetățean-stat, treceam numele Cojocari.

Păstram convingerea că anume Cojocaru este numele meu adevărat, nerusificat, urmând ca la un moment dat să repar ceea ce sovieticii au făcut la un moment dat cu numele meu.

Totuși, în februarie 2011, după îndelungi cercetări, aflasem că de fapt, numele străbunelului meu a fost Cojocariu, acesta fiind ostaș în armata română și înregistrat la ministerul justiției din țară cu același nume. A fost o veste care a contat enorm pentru mine și pe care am consemnat-o pe Facebook. Așadar, ipoteza mea că în urma ocupației sovietice din 1940 numele familiei mele a fost rusificat, se confirmase. Am inițiat neîntârziat demersurile pentru revenirea la numele meu adevărat, românesc și în vara lui 2011 reușisem să-mi perfectez actele de identitate emise de RM cu noul nume, Cojocariu. Evident, nu puteam să am 2 nume diferite în actele emise de cele 2 state românești, și atunci am inițiat demersurile de revenire la numele adevărat și în România, iar recent mi s-a și emis aprobarea. Există persoane care au idee prin ce am trecut și care știu cât efort presupune învingerea birocrației din cele 2 state, mă vor înțelege și ca dovadă a bunului simț, se vor abține să comenteze, să insulte sau să speculeze. Ceilalți scriu și promovează josnicii.

O altă insultă pe care o aduce echipa lui V.Roncea, Ș.Miron și a celorlalți inși care privatizează românismul, tuturor românilor din stânga Prutului, dar și celor din zona regiunii românești Moldova, constă în utilizarea cu sens peiorativ a termenului de moldovean. Aceștia îi ironizează pe toți cei care îndrăznesc să spună că sunt moldoveni, deci români, discriminând ca niște veritabili comuniști extremiști, moldovenii de ceilalți români, fie aceștia olteni, ardeleni, bănățeni, maramureșeni sau bucovineni. Ei se chinuiesc să demonstreze ani în șir că noi nu suntem români moldoveni, ci basarabeni, care pentru ei e altceva decât român. Atunci care e diferența dintre ei și alt manipulator, românul anti-român Dodon? Și el își neagă identitatea de român moldovean operând cu termeni de alternativă de prin laboratoarele staliniste. Singura diferență este că mincinoșii din dreapta Prutului operează cu termeni impuși de imperiul țarist rus la anexarea estului Moldovei românești din 1812, iar dodoniștii operează cu termenii acelorași ruși, doar că mai noi, ”născuți” la congresul stalinist de la Balta din 1924.

Mai mult, V.Roncea își permite să facă insinuări nerușinate fără a le argumenta, sau că aș avea nevoie de un individ ca el care să-mi amintească ce identitate națională am și că orice moldovean e și român. Ferice de cei care știu cine și ce reprezintă în virtutea faptelor, ideilor și valorilor promovate de-a lungul anilor. Și vai de cei care aleg să pice-n plasa mincinoșilor fără argumente.

Comentarii

Tudor Cojocariu

Tudor Cojocariu

Român din Moldova. Absolvent al liceului româno-francez "Gh. Asachi" din Chişinău. Licenţiat în Sociologie (Universitatea București). Master în Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (SNSPA, Bucureşti). Responsabil de proiecte la Departamentul...

Ultimele articole