Investiţii străine sau povestea crizei pe înţelesul tuturor

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Într-un sătuc de cîmpie, a venit un… investitor străin, însoţit de asistentul lui. A bătut la prima uşă întîlnită şi i-a spus proprietarului:
– Uite, eu sînt colecţionar de broscuţe; dacă îmi aduci o broscuţă, am să-ţi dau pe ea… 10 euro!

Ţăranul a fugit repede în pădurea din spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului, şi-a luat cei 10 euro promişi. Apoi le-a spus vecinilor despre ce afacere a făcut.

A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu cîte o broscuţă, pe care a vîndut-o cu 10 euro. După cîteva zile, investitorul le-a spus sătenilor:
– Văd că afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc cîte 20 de euro.

Ţăranii au dat fuga în pădure, au cules broscuţe şi le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. După alte cîteva zile, acesta s-a întors în ţara sa, presat de afaceri, lăsîndu-l pe asistent cu broscuţele, urmînd ca el să se întoarcă după cel mult o săptămînă.

Înainte de a pleca, le-a spus:
– Dragii mei, sînt nevoit să mă întorc urgent acasă . Vă promit însă că la întoarcere am să cumpăr de la voi broscuţele cu 60 de euro bucata. Şi a plecat, în uralele sătenilor fericiţi de pleașca ce a dat peste ei.

A doua zi, asistentul investitorului a adunat sătenii şi le-a spus:
– Fraţilor, m-am gîndit la o afacere pentru voi.

Bani capcană

Şeful meu se va întoarce peste două săptămîni şi vă va plăti cîte 60 de euro/broscuţa. Dacă vreţi, vi le vînd eu înapoi pe cele adunate pentru 35 de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumuşel. Ce spuneţi?

Sătenii, s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei degrabă. Au pus mînă de la mînă, s-au împrumutat pe la cunoscuţi, pe la bănci, care pe unde a putut, şi au cumpărat broscuţele înapoi cu 35 de euro bucata.

Asistentul investitorului a luat banii, a plecat după şeful sau, iar pe săteni nu i-a mai căutat nimeni, niciodată.

Au rămas cu banii daţi, cu împrumuturi scumpe la bănci şi fără să deţină niciun activ în plus faţă de ceea ce aveau înaintea afacerii. Aceasta este povestea crizei, pe înţelesul celor care nu au deprins cotloanele businessului bancar…

PS: Cică cel care a condus în 1998 campania de prihvatizare vrea iar să se apuce de treabă, vor iar să vînd ceea ce a mai rămas proprietate publică, vor iar să-și bage în buzunare companii și clădiri.

sursa

Comentarii

Oleg Burcă

Oleg Burcă

Chimist nerealizat, informatician cu vocație pedagogică. Extremist, căci în timpurile vitrege pe care le trăim, orice activitate ce depășește consumul grăunțelor explodate în fața tembelizatorului este extremism. Detest superficialitatea și indif...

Ultimele articole