„Interzis albilor”

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Europenii sunt educaţi în spiritul toleranţei şi al multiculturalismului, acestea fiind valori cu adevărat civilizaţionale, perfect mulate pe exigenţele epocii postmoderniste în care trăim şi adaptate viziunii eurocentriste integratoare. Numai că arhitecţii multiculturalismului au subestimat forţa motivaţiilor şi pasiunilor identitare ale diferitelor grupuri etno-rasiale, mai ales ale celor care au ajuns pe continentul european relativ recent (acum câteva decenii) într-un număr neaşteptat de mare, au întârziat să se asimileze, au profitat de multiculturalism pentru a-şi conserva şi promova propriile tradiţii, s-au concentrat în zone compacte, au creat mici insuliţe identitare (etno-rasiale şi religioase). Astfel, diferitele state europene, spre surprinderea lor, s-au pomenit la un moment dat că au pe intern o populaţie paralelă – deosebită ca religie, cultură şi mod de viaţă –, care îşi revendică tot mai îndrăzneţ drepturile, cere facilităţi suplimentare, solicită teren pentru afirmarea propriei identităţi. Europa a descoperit că diversitatea şi eterogenitatea devine o problemă; iar multiculturalismul funcţionează împotriva europenilor nativi. La modul real, şi istoria demonstrează cu prisosinţă acest fapt, coexistenţa mai multor grupuri identitare în cadrul aceloraşi froniere este frecvent însoţită de animozitate, xenofobie şi chiar conflicte identitare. Am descris în articolele „Schimbarea la faţă a Europei” şi „Europa de mâine a lui Mahomed” că în Europa deja se înregistrează asemenea tendinţe alarmante; mai mult, se produce dislocarea populaţiilor native. Această postare continuă seria relatărilor despre fermentaţia identitară din unele ţări europene, mai cu seamă e vorba despre comunităţile musulmane, care sunt majoritare în rândul migranţilor.  

Aşadar, din cauza tendinţei musulmanilor de a locui compact, odată cu creşterea numărului acestora în Europa se formează insule etno-rasiale şi religioase, ceea ce creează premise serioase pentru apariţia unor conflicte identitare (etno-religioase) şi chiar teritoriale. De exemplu, în oraşul britanic Bradford, cu o populaţie consistentă de imigranţi, integrarea acestora nu s-a produs, în ciuda sau graţie libertăţilor şi drepturilor oferite lor de către autorităţi. Comunităţile etnice din Bradford au preferat să meargă pe calea unei autosegregări, fragmentând oraşul pe falii culturale, etnice, religioase şi sociale. La ce a dus această fragmentare şi izolare? La aceea că în 2008 voci din mediul experţilor au declarat că acest oraş poate deveni „o linie de front în ciocnirea globală dintre Occident şi Islam”. În Bradford, unde găsim o importantă comunitate de pakistanezi, iar numărul total al imigranţilor e de aproape 30% şi continuă să crească, există toate condiţiile pentru redeşteptarea nazismului şi Islamismului radical; se şi produc periodic ciocniri violente între identităţile conlocuitoare[i]. Şi în alte câteva oraşe din Marea Britanie, zone întregi sunt declarate „zone interzise pentru albi”, acolo poliţia fiind neputincioasă împotriva violenţei, jafului şi autosegregării[ii]. Li se mai spune „No Go” Zones, fiindcă sunt periculoase pentru albi şi nemusulmani.

În Franţa sunt 751 asemenea zone, numite în mod eufemistic „zone de securitate prioritară” („zones de sécurité prioritaires”), sau „zone urbane sensibile” („zone urbaine sensible”)[iii]. Unele dintre zonele respective sunt comparate cu „mici state”, deoarece autorităţile (care îşi au reşedinţele în afara acestor zone) nu au putere să influenţeze lucrurile din interiorul lor, acolo funcţionând legile Sharia impuse de liderii majorităţii musulmane. Tot mai mulţi locuitori băştinaşi se arată revoltaţi, invocând până şi pericolul izbucnirii unui război civil etno-rasial într-un viitor nu foarte îndepărtat, în caz că lucrurile vor urma aceeaşi evoluţie[iv]. Pentru a menţine o pace relativă în mediul migranţilor, guvernul francez este nevoit să pompeze zeci de miliarde de euro în întreţinerea socială a acestora; cheltuielile pentru sprijinul financiar al zonelor populate de migranţi depăşesc semnificativ cheltuielile, bunăoară, pentru ministerele de justiţie sau de interne ale Franţei[v]. Evident că un asemenea tratament este vicios şi suburbiile populate de musulmani se pot răscula la cea mai mică reducere a subvenţiilor.    

Sporirea numărului de imigranţi a schimbat în mod dramatic şi tabloul criminogen în ţările europene. În Londra, majoritatea celor învinuiţi de comiterea crimelor în perioada anilor 2009-2010 au fost negri. Potrivit statisticii, negrii au fost învinuiţi de comiterea a 59% din jafuri, 67% atacuri cu armă, 32% din agresiuni sexuale. O statistică similară raportată la crimele săvârşite de femei arată că femeile de culoare sunt responsabile de comiterea a 58% din atacurile cu armă, 45% din atacurile cu cuţitul, 52% din jafuri[vi]. Capitala Norvegiei Oslo a devenit capitala europeană cu una din cele mai înalte rate ale violurilor săvârşite de imigranţii musulmani faţă de femeile norvegiene care au o vestimentaţie tipic occidentală. Culmea „corectitudinii politice” este, în context, părerea profesorului de antropologie Unni Wikan, de altfel şi ea femeie, care a opinat că femeile norvegiene trebuie să fie responsabile de modul în care se îmbracă, pentru a nu arăta prea provocator pentru bărbaţii musulmani; femeile trebuie să ştie să se adapteze la societatea multiculturală (citeşte musulmană) din jurul lor[vii].   

În Suedia, în al treilea ca mărime oraş, Malmö, aproape 40% din populaţie o reprezintă imigranţii, majoritatea musulmani. În raioanele populate compact de aceştia se înregistrează cu regularitate acte de vandalism, ciocniri cu poliţia, atacuri armate. Rata criminalităţii este atât de înaltă, încâ, potrivit unor estimări, practic fiecare al patrulea locuitor al oraşului a fost victima vreunei infracţiuni pe parcursul anului 2011. Poliţia suedeză este nevoită să însuşească limba arabă şi tradiţiile musulmane pentru a putea comunica eficient cu imigranţii[viii]. Statistica anilor 1997-2001 arată că peste 40% din toate infracţiunile din Suedia erau comise de imigranţi. În particular, imigranţii şi copiii acestora au comis de cinci ori mai multe crime cu tentă sexuală decât suedezii nativi[ix]. În Olanda, în cartierele unde majoritatea locuitorilor sunt imigranţi marocani, rata criminalităţii în rândul tineretului a crescut cu 50%; fetele şi femeile fiind şi ele tot mai implicate în activităţi criminale. De remarcat că majoritatea delincvenţilor marocani s-au născut în Olanda, ceea ce arată că ei nu au reuşit să se integreze în societatea olandeză şi confirmă rateul politicii multiculturalismului[x].  

În Belgia, odată cu sporirea numărului migranţilor, s-a schimbat şi comportamentul acestora, datorită formării unor nuclee etnice cu pretenţii revendicative. În Bruxelles există cartiere unde originarii din Africa sunt majoritari şi unde se înregistrează o incidenţă foarte înaltă a delincvenţelor, motiv pentru care unii belgieni îşi numesc capitala ţării mai în glumă, mai în serios „Bronxelles”[xi]. Străinii constituie 40% din totalul deţinuţilor din închisorile belgiene[xii]. În Antwerpen, al doilea ca mărime oraş belgian, unde există de mai multe decenii o importantă comunitate evreiască şi unde în ultimul timp e foarte activă organizaţia radicală Liga Arabă Europeană (Arab European League), se înregistrează o creştere a tensiunii interetnice şi religioase; animozităţile dintre musulmani şi evrei degenerează periodic în manifestaţii în masă, iar situaţia generală în oraş e departe de a fi una liniştitoare[xiii]. La fel e şi în unele oraşe din Danemarca. În Odense, de exemplu, oraşul de baştină al scriitorului Hans-Christian Andersen şi al treilea ca mărime din această ţară, musulmanii îi forţează pe danezi să părăsească unele raioane ale urbei. Etnicii danezi sunt ameninţaţi, intimidaţi şi agresaţi fizic, li se creează condiţii insuportabile de trai, pentru a elibera zone care vor fi populate exclusiv de către musulmani[xiv].

La drept vorbind, în prezent întreaga Europă trăieşte un proces de africanizare şi musulmanizare. După spusele preşedintelui Institutului de Religie şi Politică din Rusia, Aleksandr Ignatenko, Europa sa confruntă în prezent cu un proces de „cucerire musulmană”, pe calea expansiunii demografice şi prin intermediul inoculării metodice şi agresive a Islamului în ţările de pe continentul european[xv]. Iar un alt cercetător rus, psihologul social şi conflictologul Iuri Platonov, afirmă că în prezent Europa trăieşte cea de-a treia mare tentativă de invazie a musulmanilor. Prima tentativă s-a produs în anul 732, la Poitiers (Franţa), în perioada expansiunii Califatului Umayyad; a doua tentativă a fost consumată în 1683, în faţa porţilor Vienei, în perioada expansiunii Imperiului Otoman. A treia, potrivit lui Platonov, se produce astăzi, pe cale demografică, sub genericul instituirii unui „califat global” [Платонов, 2011, p. 70]. Migraţia în ţările europene se transformă în „colonizarea” Europei, susţine Platonov, şi mai devreme sau mai târziu se vor produce mişcări mult mai radicale, de înlocuire şi dislocare a populaţiei băştinaşe europene şi a instituţiilor politice democratice [ibid., p. 80, 82].

Muammar Gaddafi, fostul lider al Libiei, nu ascundea intenţiile sale când, fascinat de ideea hegemoniei Islamului, declarase în 2010: „Sunt semne că Allah ne va dărui o mare victorie a Islamului în Europa, fără sabie, fără arme, fără cuceriri. Noi nu avem nevoie de terorişti; noi nu avem nevoie de bombardamente. Un plus de 50 de milioane de musulmani va transforma Europa într-un continent musulman pe durata a câteva decenii”[xvi]. Statisticile demografice, cum am văzut, vin în susţinerea acestor afirmaţii. Iar drepturile, libertăţile şi politica multiculturalismului au devenit, toate la un loc, „călcâiul lui Ahile” al Europei, deoarece aceste instrumente de revendicare a drepturilor şi afirmare identitară sunt într-o măsură mai mare utilizate de minorităţi, decât de majoritate.

(Un fragment din cartea la care lucrez, despre conflictele identitare). – See more at: http://vox.publika.md/politica/rusia-fara-siberia-504848.html#sthash.WH64LP70.dpuf

 (Un fragment din cartea la care lucrez, despre conflictele identitare).

Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune

(Un fragment din cartea la care lucrez, despre conflictele identitare). – See more at: http://vox.publika.md/politica/rusia-fara-siberia-504848.html#sthash.WH64LP70.dpuf
(Un fragment din cartea la care lucrez, despre conflictele identitare). – See more at: http://vox.publika.md/politica/rusia-fara-siberia-504848.html#sthash.WH64LP70.dpuf

Платонов Ю.П. Этническая экспансия. СПб.: «Речь». 2011. 600 с.

[i]Fascism and Islamism thrive in Bradford – report // Yorkshire Post,Monday 25 February 2008 / http://www.yorkshirepost.co.uk/news/around-yorkshire/local-stories/fascism_and_islamism_thrive_in_bradford_report_1_2491656

[ii]Тень ислама над Европой // Малашенко А. Международная Жизнь, № 9, 05.10.2004 / http://www.carnegie.ru/ru/pubs/media/71292.htm

[iii] France Seeks to Reclaim ‘No-Go’ Zones // by Soeren Kern. Gatestone Institute. August 24, 2012 / http://www.gatestoneinstitute.org/3305/france-no-go-zones

[iv] Europe’s Multiculturalism Leading to Civil War? // By Dale Hurd, CBN News Sr. Reporter, Sunday, February 20, 2011 / http://www.cbn.com/cbnnews/world/2011/February/Europes-Multiculturalism-Leading-to-Civil-War-/

[v] Marea înlocuire a populațiilor – impactul imigrației islamice în Europa // Bogdan Calehari. În Linie Dreaptă. 17 iunie 2013 / http://inliniedreapta.net/marea-inlocuire-a-populatiilor-impactul-imigratiei-islamice-in-europa/

[vi] Knife and Gun Crime Levels Match London’s Changing Demographics // Mon, 24/01/2011 /http://www.bnp.org.uk/news/knife-and-gun-crime-levels-match-london%E2%80%99s-changing-demographics

[vii] Western Muslims’ Racist Rape Spree // By Sharon Lapkin
Tuesday, December 27, 2005 / http://archive.frontpagemag.com/Printable.aspx?ArtId=6161

[viii] The Malmö Experiment // Gates of Vienna. August 05, 2012 / http://gatesofvienna.blogspot.com/2012/08/the-malmo-experiment.html

[ix] The Riots in Stockholm // by David Frum. The Daily Beast. May 27, 2013 / http://www.thedailybeast.com/articles/2013/05/27/the-riots-in-stockholm.html

[x] Europe’s Inexorable March Towards Islam // by Soeren Kern. Gatestone Institute. December 29, 2011 / http://www.stonegateinstitute.org/2711/europe-march-towards-islam

[xi] Black Démolition. Africans bring the Dark Continent to Brussels // by Bruno Gheerbrant. American Renaissance magazine Vol. 16, No. 6 June 2005 / http://amren.com/ar/2005/06/index.html

[xii] Le nombre de détenus non belges a quadruple // La Dernière Heure. 29/08/2012 / http://www.dhnet.be/infos/belgique/article/406314/le-nombre-de-detenus-non-belges-a-quadruple.html

[xiii]Arab European League Rioters Tear Through Jewish quarter of Antwerp after anti-Israel demonstration carry Hamas flags // January 02, 2009 / http://atlasshrugs2000.typepad.com/atlas_shrugs/2009/01/jews-in-belgium.html

[xiv]Мусульманский „набег” на родину Андерсена// Вадим Трухачев. Правда. 02.02.2012 / http://www.pravda.ru/world/europe/european/02-02-2012/1106687-danmark-0/

[xv]Мусульманское освоение Европы идет тремя потоками // Сергей ЗЕЛЕНЦОВ. Источник Россия, 31.01.2009 / http://www.irp.ru/page/streamtrends/index-23107.html

[xvi]Germany Will Become Islamic State, Says Chancellor Merkel // by Paul Williams, PhD. September 22, 2010 / http://www.familysecuritymatters.org/publications/id.7440/pub_detail.asp

Comentarii

Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, Doctor în Biologie; cercetări în domeniul Etologiei sociale (fundamentele biologice ale comportamentului social şi politic). Interesul ştiinţific: conflictele identitare, agresivitatea socială, ierarhiile, instinctele sociale, antropogeneza, ...

Ultimele articole