PROCENTUL DE AUR

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Clasamentele internaţionale ne plasează pe ultimul loc în Europa, ca cea mai săracă ţară.

Totuşi, făcând un mic studiu am constata, că după numărul Lexus-urilor pe metru pătrat le tragem chişca multor capitale europene.
Voi încerca să explic acest paradox cu referinţă la date statistice oficiale.

În luna noiembrie 2011 câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3231,0 lei, ne comunică BNS. Desigur, salariul mediu sub 300$, este unul foarte mic.
Dar mai interesant este faptul că salariaţi (care primesc salariu) sunt puţin peste 500 mii şi acest număr este în continuă scădere.

Numarul mediu, lunar al salariatilor dupa Activitati economice, Sector economic, Indicator si Ani
Numarul mediu al salariatilor care au primit salarii
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
0 Activitati economice – total
Total pe economie (mii) 594 590 572 568 568 536 528

Sursa: BNS

Asta înseamnă, că doar 1 din 6 moldoveni are venituri salariale.

În consecinţă, venitul mediu per capita trebuie să fie şi mai mic. Fapt confirmat de următorul indicator.

Biroul Naţional de Statistică informează că în trim.II 2011 veniturile disponibile lunare au constituit 1 440,6 lei.

Dacă le comparăm cu mărimea minimului de existenţă, care a constituit în medie pe o persoană 1502,8 lei, constatăm că veniturile acoperă doar în măsură de 95,9%necesarul minim de existenţă (acest indicator constituind 91,2% îm trim.I al anului 2011).

În concluzie: „moldoveanul mediu” trăieşte sub limita existenţei, adică subzistă.

Totuşi aceşti indicatori (ca şi alţi indicatori medii) sunt gen «temperatura medie pe spital». Adică, nu ne ajută aproape la nimic, dacă am vrea să analizăm paradoxul de mai sus sau cum trăiesc în realitate oamenii.

Pentru a înţelege fenomenul, este mai productiv să analizăm structura/categoriile populaţiei în funcţie de venituri. În acest scom vom folosi rezultatele BOP din mai (şi noiembrie) 2011.

În baza datelor am făcut o clasificare pe categorii.

(Răspuns la întrebarea: Cum apreciaţi veniturile actuale ale familiei Dvs.?)

  1. Absolut săraci (Nu ne ajung nici pentru strictul necesar) – 34% (34%).
  2. Foarte săraci (Ne ajung numai pentru strictul necesar) – 40% (41%).
  3. Relativ săraci (Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe) – 19% (17%).
  4. Clasa medie (Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii) – 4% (7%).
  5. Bogaţi (Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne limităm la ceva) – 1% (1%).

Mai mulţi experţi (inclusiv clasificarea BOP) consideră categoriile 1 şi 2 drept şăraci (cca 75%), iar categoriile 3, 4 şi 5 drept nesăraci (25%).

Sursa: BOP, noiembrie 2011

Această dihotomie pare să fie totuşi prea simplistă.

Din această clasificare ar rezulta că, clasa medie constituie cca 24% (prin exclusderea 1% de bogaţi).

În clasificarea făcută mai sus categoria 3 (relativ săraci) am atribuit-o totuși grupului desăraci.

Pentru că oamenii care nu-şi pot permite bunuri mai scumpe (de ex. automobile, electrocasnice, vacanţe peste hotare, studiile copiilor etc., care sunt markere relevante pentru categoria 4 clasa medie) nu pot fi atribuiţi grupului clasa medie.

De aceea, mult mai realistă este ipoteza: clasa medie în RM constituie doar cca 7%.

Această clasificare se confirmă şi prin studiul Asociaţiei sociologilor şi demografilor din ianuarie 2012. Aici vedem 2% bogaţi şi aceiaşi 7% clasa medie.

Autosituarea în ierarhia socială Stratificare socială: grupul social
Din grupul/stratul social superior(oameni foarte bogați sau grupul oligarhic) 0,5%
Din grupul/stratul social înalt(oameni bogați, care au tot ce le trebuie, fără restricții de consum) 1,5%
Din grupul/stratul social mediu(oameni înstăriți, care nu-și permit procurarea lucrurilor luxoase sau primul strat al grupului mediu) 7,2%
Din grupul/stratul social mai aproape de mediu (oameni nu prea înstăriți, nevoiți să facă economii sau al doilea strat al grupului mediu) 27,0%
Din grupul/stratul social scăzut(oameni prost asigurați, care se află la limita sărăciei sau grupul social de jos) 47,6%
Din grupul/stratul social foarte scăzut ( oameni săraci, care permanent duc lipsa celor necesare sau grupul social cel mai de jos) 16,2%

Sursa: VOX POPULI, ianuarie 2012

Faptul, că ASD mai consideră încă 27%  (corespunde cu 17%-19% în BOP) drept strataproape de mediu, este probabil doar o reproducere a clasificării BOP şi un tipar pur metodologic.

Sociologic vorbund, oamenii nu prea înstăriți, nevoiți să facă economii (sau care nu pot cumpăra bunuri mai scumpe) – nu pot fi considerați și nu sunt clasa medie.

Ei sunt stratul de sus al grupului săraci, care eventual ar putea trece în categoria următoare.

Totuși, cea mai interesantă, dar și stabilă este categoria de bogati, care rămâne absolut neschimbată din 1998 (de când se fac cercetările BOP).

Sursa: BOP, noiembrie 2011

Liniuța albastră din graficul de mai sus ne spune următoarele:

În Moldova, spre deosebire de alte țări, unde numărul milionarilor/miliardarilor crește, acesta este unul absolut stabil.

Cca 30 000 de moldoveni (sau vreo 7 000 de familii) sunt bine merci (pot cumpăra orice).

Ei sunt Procentul de Aur.

Linia orange reprezintă clasa medie, care a crescut puțin, atingând 7-8% din populație.

Liniile verde, galben și roșu reprezintă 3 straturi ale grupului săraci (peste 90%).

Și dacă linia roșie (absolut săraci) scade în 1998-2005, această scădere se compensează prin creșterile respective ale celorlalte 2 straturi de săraci (galben și verde).

Iar după 2005 trendurile se stabilizează.

Indiferent de faptul, cum vom considera grupul de săraci (cca 75% conform BOP) sau cca 90% conform clasificării de mai sus, oricum cifra săracilor depășește de câteva ori datele oficiale privind reducerea sărăciei.

Să comparăm cu datele oficiale:

În 2006, în Republica Moldova aproximativ 1 milion de oameni (30,2% – corespunde cu linia roșie) se aflau în sărăcie absolută ($2,15 PPP/zi) – fapt  care a plasat ţara drept cea mai săracă ţară din Europa şi cu o situaţie puţin mai bună decât cele 40 de state cele mai sărace din lume. În comparaţie, în acelaşi an, nivelul sărăciei absolute în ţările având economie planificată în trecut (precum Croaţia sau Macedonia) nu a depăşit  2%.

Totodată circa 50% (cca 70% = liniile galben+roșu) trăiau cu $4,3 PPP/zi.

Desigur, datele oficiale reprezintă măsurările  veniturilor, iar noi ne-am bazat pe cercetarea percepțiilor (sărăcia subiectivă). Totuși decalajul este unul extrem de mare, ce ne face să credem că mai degrabă datele oficiale sunt prea optimiste decât datele prezentate – prea pesimiste.

Oricum, sper să fie utile pentru cei care își mai pun întrebarea: ce fel de stat construim – social sau oligarhic.

Notă:

Măsurarea  sărăciei: în general, analiza efectuată de către sau pentru instituţii internaţionale străine în Moldova foloseşte pentru măsurarea sărăciei absolute venitul sau consumul pe zi. Suma de doi dolari pe zi (sau, mai exact, $2,15este suma relevantă pentru ţările din Europa de Est şi ţările din Asia Centrală, reflectând un nivel mai scump de trai în regiunile cu climă rece) este folosită pentru a măsurasărăcia absolută. Un nivel mai înalt al sărăciei ($4.30 pe zi) este folosit ca un prag de identificare a gospodăriilor casnice care nu suferă o lipsă totală materială, dar care sunt vulnerabile faţă de sărăcie (Banca Mondială 2005). Banca Mondială foloseşte un alt instrument de delimitare: suma de bani necesară pentru a asigura 2 100 kcal pe zi (nivelul extrem al sărăciei) bazat pe un coş de produse alimentare, în timp ce pentru un nivel normal de sărăcie sunt incluse şi bunuri nealimentare, dar din care sunt excluse bunurile de lungă durată,  cheltuieli referitoare la locuinţă şi utilităţi.

Numărul mare şi diversitatea indicatorilor sărăciei pun anumite dubii în timp ce experţii ne avertizează că măsurările date pot crea anumite probleme conceptuale şi de calcul.

Organizaţiile naţionale din Moldova (precum Direcţia  Monitorizare a Politicilor în domeniul  Sărăcie  din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului) folosesc termenul „limita sărăciei” definită ca 50% din „standardul minim de consum” suficient pentru a asigura consumul a 2 500 kkal/zi pentru o persoană. Deși unii cred, că nu se poate de trăit normal sub minimul de existență, noi de fapt îl mai împărțim la 2 și o numim limită absolută  (limita absolută a sărăciei – 353.87 MDL, iarlimita extremă a sărăciei  – 278.52 MDL  – în 2005). Ei, iată vedeți că moldovenii sunt ingenioși – mai au încă o limită sub limita absolută!. Dacă mai inventează una –limita superextremă de 5 lei pe zi, am putea deveni chiar o țară fără sărăcie.

Comentarii