Ghimpu este total de acord!

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Zilele trecute un prieten facebook-ist din PL mi-a scris la chat:

„Ieri am avut o  ședință  la PL, legată de pregătirea de referendum.

Lume multă a fost.

Mihai Ghimpu a pomenit de acest articol al Dvs.

Unde-s susținătorii lui Chirtoacă?

Ghimpu a zis că unde-s cei pe care i-a ajutat primarul? Unde sunt susținătorii lui Chirtoacă?  Traian Vasilcău, iată, a scris un articol care i-a plăcut lui Ghimpu și lui Chirtoacă, unde autorul a zis că nu s-a supărat fiindcă Primarul nu i-a dat ajutor la festivalul „Steaua Chișinăului–Steaua Moldovei” și nu-i poartă pică, dar restul cu sutele de mii care s-au dat unde-s susținătorii lui Dorin?”.

Eu ce să zic? Rămîn același, avînd aceeași întrebare pe buze: Unde-s susținătorii lui Chirtoacă?

Întrebare fundamentală pentru intelectualii Moldovei, care sunt niște cameleoni, deși se dau mari profesori de Morală și Conduită Creștină.

Ei au dus-o bine și cu Voronin-președinte, prim-ministru Tarlev și prim-ministru Greceannîi. Atunci ei au scris imnul PCRM-ului, în schimb le-au fost organizate din bugetul de stat serate de creație și le-au fost montate spectacole, sălile fiind burdușite cu guvernanți comuniști de toate nivelele, iar numele lui Ștefan cel Mare și Sfînt și al altor eroi  era asociat de către ei cu cel al lui Voronin cel Bun.

Bun pentru autorii, regizorii și actorii de atunci.

Apoi aceiași intelectuali au scuipat în Voronin, căruia 8 ani i-au tot zis: Papa, au scuipat la propriu, fiindcă Papa nu mai avea ce să le dea și s-au făcut cîrpe în fața prim-ministrului Filat, de la care au mai înhățat cîte ceva  substanțial, numindu-l Primul(Glavnîi), Excelența, Măria Ta, Vlad cel Mare, Tînăr și Frumos etc.

Între timp a devenit  președinte interimar Ghimpu.

L-au cuprins și pe el, înhățînd și de la dînsul cîte ceva… substanțial.

Pe Ghimpu îl numeau Mihai Viteazul, Regele Mihai de Colonița, Mihai Românul.

Cînd președinte interimar a ajuns Lupu, ei și-au lustruit accentul, ca să fie unul cu cel al lui Marian Ilici și i-au declarat dragoste, și susținere, și aleasă prețuire pînă la moarte.

Evident că nu se refereau la moartea lor, a intelectualilor fără de moarte.

După ce Filat a picat toți s-au făcut că nici nu l-au știut.

După ce Lupu n-a mai fost președinte  aceștia i-au șters numerele de telefon din memorie.

Din ziua arestării la domiciliu a lui Chirtoacă aceștia gîndesc cum să facă să dispară din biblioteca ex-primarului general cărțile lor, discurile lor, pozele lor  și elogiile aduse de ei celui rămas fără post.

Se tem să nu ajungă în mapele ofițerilor din CNA.

Acum, cînd Ghimpu este părăsit zilnic de cîte un deputat PL-ist, intelectualii cu pricina  sar în sus, de bucurie, pînă-n tavan, culegînd la nesfîrșit numerele de telefon ale lui Plahotniuc.

Vor să-l felicite pentru orice greșeală a lui Chirtoacă, Ghimpu, Dodon, Usatîi, Năstase, Sandu etc.

În viziunea lor VIZUINARĂ, ei cred că Plahotniuc este Noul Mesia, Iisus Christos, cel puțin Sfîntul Ilie, care le mai poate oferi ceva în veacul cel repede ce li s-a dat.

De cîteva luni bune, foștii susținători ai lui Voronin, Filat, Lupu, Chirtoacă și Ghimpu n-au somn.

Au toate adresele de domiciliu, de partid și de serviciu ale lui Plahotniuc și pîndesc  mașinile care îl duc prin republică și îl aduc înapoi.

Au aflat că prin unele raioane mai îndepărtate Plahotniuc circulă cu helicopterul și ei nu știu cum să-l prindă, astfel mintea fiindu-le într-un  strașnic impas.

Nu vor multe de la el.

Măcar atît, cît au luat de la ceilalți.

Măcar să-i cadă la picioare, să-i declare dragoste, și susținere, și aleasă prețuire pînă la moarte.

Și, dacă se poate, vreo casă, vreun lot de pămînt, vreun ordin, premiu, gheretă, sediu, mașină, loc de cavou la Cimitirul Central, post de sfetnic, de ministru, secretar de stat, ambasador, achiziții, sponsorizare de spectacol, serată de creație, cadou solid de nuntă, titluri onorifice, academice, titluri de cetățean al Chișinăului,  al satelor toate, nume de școală, stradă, cămin cultural, bust, monument… și poftele lor, extrem de mici, par să nu mai aibă capăt sub soare.

Tîrziu, după miezul nopții, cînd așa și nu au mai dat de AtotPuternicul Plahotniuc, dihorii, scuzați, intelectualii-cameleoni, vor să doarmă, măcar cîteva ore, și ei.

Și-n somnul lor scurt au parte uneori  de cîte un vis.

În care un copil, cu o praștie în mîini, cioplită de el însuși, aleargă prin Codrii fără haiduci ai Moldovei, cuprinde cîte-un stejar sau arțar și încercînd să-i zdruncine din rădăcini se întreabă: Unde-s susținătorii lui Chirtoacă? Pînă mai ieri erau, da’  iaca nu-s!

 

 

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Traian Vasilcău

Traian Vasilcău

traianus, tot el Traian VASILCĂU minicatastif de autor: sunt aproape strămoș: am un car de ani, poeţii aşa de mult nu trăiesc. ador Libertatea, fug cît pot de lichele, dar dau mai tot timpul de fraţii lor: de minciunoşi, agresori, pîrîtori şi h...

Ultimele articole