FURTUL MILIARDULUI – DE CE A TĂCUT PREȘEDINTELE TIMOFTI

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Documentul de asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnat și parafat de către legislativul moldovean în ziua de 27 iunie 2014. O zi care poartă o încărcătură metaforică deosebită – documentul care ancorează statul moldovean în spațiul european a fost adoptat de deputații moldoveni la o zi înaintea comemorării datei de 28 iunie 1940 data anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Revenirea teritoriului dintre Prut și Nistru acasă, în Europa, a nemulțumit Federația Rusă.

Aflat în luna mai a anului 2014 în România, analistul american Robert Kaplan atenționa că Moscova va provoca din punct de vedere strategic România și vecinii ei. Analistul american afirma că Moscova este conștientă de faptul că Articolul 5 din Tratatul NATO îi protejează pe membrii Alianţei de o invazie terestră, din acest motiv serviciile ruse de informații vor trece la acţiuni subversive, prin cumpărarea instituţiilor media, a băncilor, ori a politicienilor. Tot în acel an, directorul de atunci al Serviciului Român de Informații, George Maior, s-a referit  la situația din estul continentului european și a spus că  ambiguitățile și incertitudinea din regiune fac ca vechea Cortină de Fier să fie înlocuită cu o cortină de ceață. ”Ceața e numai bună pentru tot felul de manevre și provocări, așa cum vedem azi în Ucraina”, a afirma fostul șef al SRI.

Desigur că în Moldova serviciile rusești de inteligență nu au stat cu mâinile în sân. Răspunsul lor la îndrăzneala politicienilor moldoveni de a semna și parafa Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a fost mai sofisticat și a ținut de provocarea unei instabilități financiare de mari proporții, prin devalizarea Băncii de Economii, înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Doar că piața financiară moldovenească a fost cutremurată de furtul miliardului doar după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Liderii politici ai momentului au reușit să țină departe de reflectoarele opiniei publice faptul că la Banca de Economii a apărut o gaură neagră. Confirmarea furtului a venit în primăvara anului 2015, după ce formațiunile politice pro-europene, foste membre ale Alianței pentru Integrare Europeană, nu au reușit să formeze o nouă majoritate parlamentară.

Criza politică prin care a trecut Moldova în anul 2015  a fost datorată acestui furt de proporții și a fost întreținută de Renato Usatâi și Igor Dodon care și-au dorit provocarea alegerilor aniticipate. Alegeri care, pe fundalul devalorizării leului, ar fi dat un avantaj considerabil formațiunilor politice pro-ruse și denunțării Acordului de Asociere al Moldovei la Uniunea Europeană.

Această criză a luat sfârșit doar odată cu stabilizarea domeniului bancar și oprirea devalorizării leului prin investirea guvernului Filip și primirea ajutorului financiar din partea  guvernului României. Un împrumut de 150 de milioane de euro care a fost acordat de guvernul Cioloș și a fost condiționat de reforme drastice în domeniul financiar-bancar.

Nu se știe exact de ce guvernele conduse de liberal democrații moldoveni nu au efectuat mai devreme aceste reforme. Nici recentul interviu al lui Mihai Goffman, fost adjunct al șefului Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, nu a făcut lumină asupra acestui lucru. El sugerează că furtul miliardului a fost posibil datorită faptului că lumea politică s-a contopit cu lumea interlopă. Goffman afirmă că butonul roșu, care ar fi activat contracarea unor furturi de proporții din sistemul bancar moldovenesc, a fost suspendat la inițiativa unui fost deputat PLDM, care provenea din formațiunea politică condusă de Serafim Urecheanu, Alianța Moldova Noastră. Voi aminti că Veacelsav Platon, ajuns deputat în Parlamentul Republicii Moldova datorită prezenței sale pe listele electorale ale acestei formațiuni politice, a recunoscut că a oferit, în scopuri electorale, un milion de euro partidului condus de Urecheanu.

Nu știm nici care a fost motivul pentru care toate sugestiile venite de la București, referitoare de eminența unor atacuri la adresa statului moldovean, nu au fost ascultate de factorii de decizie de la Chișinău. S-a preferat să se dea crezare acelei cortine de ceață despre care vorbea șeful Serviciului Român de Informații.

Nu știm dacă decidenții statului moldovean au avut, sau nu, semnale de alarmă venite din partea serviciului moldovean de informații despre eventualitatea unui atac la adresa sistemului bancar moldovean. Dacă au avut, și au căzut în capcana unei înavuțiri rapide, își merită soarta.

Nicolae Timofti a beneficiat în timpul mandatului său de informări din partea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova care purtau caracter secret. În același timp există suficient de multe voci publice care afirmă că serviciul moldovean de informații și-a informat beneficiarii despre eventualele atacuri la adresa sistemului bancar moldovenesc. Care să fie atunci motivul tăcerii președintelui  Timofti la această temă? Ori poate și domnia sa s-a temut de presa care, la comanda lui Platon, îl puteau linșa public?

 

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole