Filat, trezește-ți sculele!

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Am scris în articolul anterior că incompetența lui Leancă și a Nataliei Gherman-Snegur sunt, ca și Filat,un blestem pe capul nostru. Nu mai vorbesc de Timofti, Corman, Candu, etc., etc. Incapacitatea acestora de a ține pulsul evenimentelor internaționale majore, care ne-ar permite relansarea economiei și combaterea sărăciei, este de-a dreptul năucitoare.

M-am bucurat atunci când am fost anunțați de către guvernare că Republica Populară Chineză este curtată de către R.Moldova, ultima dorind să fie partener strategic al celei mai dinamice țări din lume.
Din perspectiva unei integrări aprofundate îi sugeram premierului Victor Ponta să-l șuteze pe Leancă pe Drumul Mătăsii ca acesta să se civilizeze după ce s-a atrofiat în SUA și la Bruxelles, făcând-o pe diplomatul cu capul mereu plecat.

”E imposibil să-i miști pe aceștia!” mi-am zis după ce nu am văzut Moldova printre statele participante la summit-ul liderilor din China și statele Europei Centrale și de Est.
Aceștia nu sunt capabili să spargă stereotipurile, vor rămâne muți și surzi, gândindu-se numai la ei. Afirmația este de două ori mai valabilă pentru ministrul de externe, fiica lui Mircea Snegur.

Vorba e că , Li Keqiang, premierul chinez, va efectua o vizită oficială în România şi va participa la o întâlnire a liderilor China – Europa Centrală şi de Est, la invitaţia premierului Victor Ponta.

Forumul Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est va avea loc pe 26 noiembrie la Palatul Parlamentului, în Bucureşti. La reuniune vor fi prezenţi aproximativ 1.000 de reprezentanţi ai sectorului privat, public şi de stat din China, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia. Premierul Li va prezenta măsuri pentru promovarea cooperării Chinei cu ţările din regiune şi va discuta cu lideri din 16 state despre îmbunătăţirea cooperării, potrivit reprezentantului ministerului chinez de Externe.

Citiți bine, R.Moldova nu figurează măcar nici printre invitații speciali ai premierului român. Mai ales acum, după răsunătorul eșec al Parteneriatului estic, R.Moldova ar fi trebui t să aducă o dovadă sigură că ea trebuie să intre în UE în pachetul balcanic, fiind al doilea stat românesc.

Repet cu profundă tristețe, nu avem diplomație, ci niște creaturi amorfe care gândesc cu orice doriți numai nu cu capul. Filat, acest mare strateg, care ne speria cu proiectele transfrontaliere, care știe că numai China e țara ce reușește să elimine sărăcia nu se mai lasă de adunări inutile, de contrabandă ca să elaboreze strategii ale viitorului cu China, marele prieten al României, dar și al nostru, fiindcă de ani buni ne confruntăm ca și ea , cu problema secesionismului.

Nu, cred mai degrabă că Leancă, Gherman și Filat s-au speriat că vizita premierului chinez, la Bucureşti, unde va participa la summit-ul liderilor din China şi statele Europei Centrale şi de Est, a creat îngrijorare la Bruxelles, fiind văzută ca o strategie „divide şi cucereşte”, pentru a pune presiune pe UE în disputele cu Beijingul.
Declarația aparține unui diplomat european, făcută sub protecţia anonimatului, pentru Financial Times.

De altfel, China şi UE au anunţat, joi, că au convenit să încheie un acord bilateral de investiţii, care să îmbunătăţească accesul reciproc pe cele două pieţe.

Înţelegerea a fost prezentată de preşedintele UE – Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene – Jose Manuel Barroso şi premierul chinez la finalul unui summit anual bilateral organizat la Beijing.

Liderii UE şi ai Chinei s-au angajat, de asemenea, să crească schimburile comerciale de la 580 miliarde de dolari anul trecut la 1.000 de miliarde de dolari până în 2020.

Europa este cea mai mare piaţă de export a Chinei de nouă ani consecutiv, în timp ce China este pentru livrările externe ale UE a doua piaţă ca mărime, depăşită doar de SUA. Investiţiile bilaterale de ambele părţi sunt însă reduse.

Un pact privind investiţiile ar putea fi la o distanţă de 2-3 ani, dar ar fi primul astfel de acord la nivel UE negociat de Comisia Europeană, după ce a dobândit aceste atribuţii prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009.

China şi UE au mai convenit să studieze un posibil acord de liber schimb, pe care Beijingul îl susţine, în timp ce Europa nu este încă pregătită să ia în calcul o astfel de înţelegere, afirmă diplomaţi europeni, citaţi de Financial Times.

Noul acord trebuie să contribuie la reducerea acestui dezechilibru şi să ajute UE să-şi păstreze relevanţa în faţa preferinţei Beijingului de a trata direct cu capitalele europene, mai ales cu Berlinul.
Victor Ponta a negociat cu chinezii realizarea unor grandioase proiecte de infrastructură, în situația în care UE se arată refractară față de admiterea României în spațiul Schengen.
Putea provoca nemulțumirea birocraților de la Bruxelles? Firește. Dar Ponta este premierul românilor. Nu e omul de paie al birocrației UE ca puterea de la Chișinău, controlată de oligarhi.
Nu pentru acești neisprăviți, ci pentru Dvs. public câteva fragmente din cartea ”Înapoi, pe Drumul Mătăsii” . Sunt convins că cei de la putere nu vor mai zace mult în fotolii, de aceea trebuie să ne pregătim pentru a ne lua destinul în propriile mâini.

Doi câini albi

A deschide un magazin este uşor, a-l păstra deschis este o artă

Aşa am pus denumirea unui magazin unde am decis să văd cum muncesc chinezii. Nu
voi uita niciodată imaginea a doi câini albi, mari , foarte prietenoşi. Erau nişte câini de la
ţară, aduşi zilnic de către stăpân la magazinul său din capitala provinciei Liaoning,
oraşul Shenyang.
Începea ziua de muncă pe la 6 dimineaţa cu legatul câinilor. Nu păzeau edificiul. Erau
aduşi aici pentru că trebuiau să fie împreună cu stăpânul lor pe care îl slujiseră la ţară.
Am discutat cu el şi am aflat că are în magazin tot ce produc oamenii din localitatea sa
de baştină. Contractele încheiate nu lasă loc pentru speculaţii după cum ar face
intermediarii noştri care scot 10 preţuri de pe om.
În documentul de livrare se indică valoarea mărfii, stabilirea ulterioară a preţului fiind
reglementată de legislaţie. Un sat întreg munceşte, cot la cot, ca să-i meargă bine. În
afară de colaborarea cu sătenii, are contracte cu diferiţi producători. Îl ajută soţia şi
copiii.
Deoarece comunicam în engleză, nu am reuşit să aflu dacă e bogat sau sărac. De fapt,
acest detaliu nu mai avea importanţă. Se vede că-i mergea de vreme ce răspundea
solicitărilor clienţilor, făcea comenzi telefonice, transporta marfa şi… îşi mângâia
periodic câinii.
Abia seara târziu câinii dădeau semne de nelinişte, amintindu-i că e timpul să plece
acasă. Fiindcă nu era lung drum de parcurs de la hotel şi până la magazin, am venit
special să văd când pleacă. Era trecut de ora 23. M-am cutremurat aflând că munceşte
în fiecare zi a anului. Cu acelaşi program. Cu aceeaşi tenacitate. Aşa sunt toţi chinezii
care au intrat în clasa de mijloc din agricultură. În a doua generaţie se schimbă deja. În
China nu poţi deveni bogat peste noapte.

Bicicleta şi munca l-au creat pe chinez

Călare pe cal, nu-ţi dai seama de greutatea mersului pe jos

Am văzut mii de biciclete în capitala Beijingului. Cu certitudine, la fel ca şi cei doi câini
albi, bicicletele au adus tranziţia în China. Este fascinant să vezi un număr enorm de
chinezi deplasându-se pe banda lor fără a se accidenta, fără a ţipa unul la altul, fără a
se înjura. Cei care nu au contemplat această masă ordonată, liniştită de biciclişti care a
făcut revoluţia industrială în China, riscă să nu o mai vadă. China a început să producă
mai multe limuzine şi mai ieftine decât orice altă ţară industrializată.
În primii ani de guvernare Deng a efectuat o vizită la o uzină Ford din SUA care asambla
într-o lună mai multe limuzine decât întreaga Chină într-un an. “Suntem o societate care
învaţă şi vrem să urmăm exemplul vostru”, – le-a spus Deng inginerilor de acolo. Nu sau
înregistrat reacţii. Au tăcut politicos.
Dar Deng a avut dreptate. Potrivit statisticilor, China deja în 2009 a depăşit SUA şi
Japonia după producţia de limuzine, inclusiv limuzine electrice care nu poluează aerul.
Mai mult, americanii de la Ford au vândut brandul “Volvo” către chinezii de la Zhejiang
Geely Holding Group pentru suma de 1,8 miliarde de dolari. Chinezii analizează
posibilitatea deschiderii de uzine în China.
Unii analişti occidentali, inclusiv laureatul Premiului Nobel, Paul Krugman, au avertizat
despre o posibila prăbuşire a economiei chineze în viitorul apropiat. Rezultatele bune
obţinute şi în 2011 demonstrează că asemenea avertismente sunt exagerate şi nu
reflectă realitatea economică a Chinei. China şi-a revenit prima după apogeul crizei
financiară din 2008.
În 2009 China a înregistrat o rată de creştere economică de circa 9 la sută, depăşind nu
doar ţările dezvoltate care şi-au redus producţia cu 3,2 la sută, dar şi pe cele în tranziţie
care au raportat o creştere de 2,4 la suta. Creşterea economică a Chinei, deşi cu ritmuri
mai lente, de până la 9 la sută în 2011, contrastează cu sporul anemic din UE şi SUA.
Cercetătorii care au prezis colapsul economic al Chinei au subestimat şi capacitatea
guvernului chinez de a evita riscurile financiare. China are în arsenalul său un
instrument puternic şi flexibil de reglementare macroeconomică, acesta permiţând ţării
să ia măsuri eficiente pentru a evita riscurile din sectorul imobiliar.
În condiţiile create China va rămâne motorul creşterii economice la nivel mondial,
oferind mai multe oportunităţi de export şi investiţii altor ţări. Economia chineză bazată
pe consum, cu 1,3 miliarde de locuitori, va crea o piaţă internă enormă de desfacere
pentru mărfurile şi serviciile din toate ţările lumii. Pe această cale China va crea noi
locuri de muncă atât în interiorul ţării, cât şi peste hotare. Noi ce facem?

Soros a dat în bară

Nu poţi profita de o carte dacă nu o citeşti aşa cum nu poţi profita de
bani dacă îi ţii la altul

George Soros a prezis că “regimul comunist din China va fi demolat de criza globală a
capitalismului.” Apreciez contribuţia lui Soros la edificarea lumii deschise. Mai ales, îmi
este simpatic pentru faptul că a propus al doilea plan Marshall pentru statele exsocialiste,
fiind luat în derâdere de către ministrul de externe britanic. A avut curajul să
spună acest lucru în una din cărţile sale, intitulată “The Crisis of Global Capitalism: Open
Society Endangered” “(Criza capitalismului global: Societatea deschisă pe cale de
dispariţie), învinuind occidentul de egoism.
L-am ascultat vorbind unor demnitari de rang înalt de câteva ori. A opinat cu aerul unui
expert de milioane despre economia de piaţă. Dar până la urmă nu s-a ales nimic din
strategiile şi tacticile lui Soros. În calculele SUA şi ale aliaţilor nu intra fortificarea
economiilor unor state ca după cel de-al doilea război mondial.
Nimeni nu a avut interesul să construiască. Occidentul a avut scopul să domine. Dacă
avea intuiţia să creadă în politica economică a lui Deng Xiaoping, Gorbaciov evita drama
de proporţii la care au fost supuse zeci de popoare, băgate în labirintul necunoaşterii de
către cei care au vrut să domine această lume.
Divorţul trebuia să fie unul civilizat, iar partajarea averii să se facă echitabil. Ea nu s-a
făcut nici până acum. Acesta, însă, este un subiect pentru alte cărţi.
Vom aprecia că Soros a fost extrem de sincer. Ne-a pus un diagnostic precis. Sub
influenţa americană suntem un stat-pion. Iar sub cea a Uniunii Europene – teritoriul
nostru va fi libanizat. Argumentele vor fi expuse in capitolele următoare. De atunci, de
când Soros a rostit această frază, am început să am serioase îndoieli în ceea ce priveşte
intenţiile nobile ale occidentalilor vis a vis de ţara noastră.
Dar Soros a greşit afirmând că guvernarea comunistă din China va fi demolată de criza
globală a capitalismului. Supoziţiile lui despre imposibilitatea restructurării
întreprinderilor chineze de stat, eficientizării sistemul bancar s-au dovedit a fi greşite. În
anii crizei China a creat 32 de mii de locuri de muncă în Chicago. A susţinut populaţia
SUA, livrând pe piaţa americană producţie ieftină şi calitativă. Cele mai luminate minţi
afirmă că la ora actuală China creează un nou sistem social, mai avansat decât cel
democratic.

Banii vorbesc

Viitorul unui an depinde de primăvară; viitorul unei zile – de ora 5
dimineaţa

Asistăm neputincioşi la crize financiare mondiale, care adâncesc şi mai mult prăpastia
dintre statele bogate şi cele sărace. Politicienii cu o ţinută morală impecabilă,
economiştii consacraţi consideră că se impune instituirea unei noi ordini financiare
globale.
Joseph Stiglitz, profesor la universitatea din Columbia (SUA), Laureat al premiului Nobel
pentru economie, este sigur că se impune o nouă ordine financiară prin crearea unei
rezerve valutare globale. Fiind ţara care deţine 20 la sută din rezervele valutare
mondiale, China trebuie să deţină un rol de primă mărime în formarea noului coş
valutar. Este un anacronism al secolului 21 situaţia în care o unică valută domină ca
rezervă. Includerea valutei chineze ca parte a sistemului financiar global va conduce la
stabilitatea globală, asigurând creşterea economică a statelor ruinate financiar de
asemenea instituţii ca FMI şi Banca Mondială.
Cu alte cuvinte, China a adus probe concludente că este Globalizatorul principal al
începutului de mileniu. A devenit cea mai mare piaţă de exporturi pentru ţările
dezvoltate ale lumii. Japonia, Republica Coreea, Australia, ţările ASEAN, Brazilia şi
Republica Sud-Africană au cele mai mari pieţe de exporturi în această ţară. China a
devenit pentru UE a doua piaţă de desfacere, iar pentru SUA şi India – a treia.
În 2010 importurile chineze din ţările dezvoltate s-au majorat cu 58 la sută în
comparaţie cu anul 2009. Majorarea importurilor în piaţa chineză s-a soldat cu creşterea
economiei mondiale. În 2011 s-au împlinit 10 ani de la semnarea Tratatului de bună
vecinătate, prietenie şi cooperare între China şi Rusia. În luna iunie, trecut, preşedintele
Hu a efectuat o vizită în această ţară. Părţile au convenit asupra unui program privind
dezvoltarea relaţiilor bilaterale în următorii 10 ani. A fost stabilit un obiectiv concret
ambiţios: majorarea volumului comerţului bilateral până la 100 miliarde de dolari către
2015 şi până la 200 miliarde către anul 2020.

Deocamdată o singură monedă asiatică

Când ştii că aripile îţi sunt scurte, nu zbura prea sus sau prea
departe

Mişcarea spre o singură monedă a început deja. Ea este în fază incipientă dar, ţinând
cont de vitezele maxime cu care acţionează chinezii şi japonezii, putem asista la
răsturnări de situaţie spectaculoase. China şi Japonia au încheiat un acord pentru
susţinerea folosirii monedelor proprii în relaţiile comerciale şi de investiţii dintre cele
două ţări, ceea ce va conferi yuanului chinez un rol mai mare la nivel mondial, relatează
“Wall Street Journal”.
La modul concret, cele două ţări vor promova comerţul direct în yuani şi yeni, în loc să
transforme monedele în dolari. În plus, Japonia va deţine yuani în rezervele sale
valutare, dominate în prezent de dolari. “Japonia pare să recunoască implicit că va fi o
singură monedă asiatică dominantă şi aceea nu va fi yenul”,- a declarat Barry
Eichengreen, profesor de istorie economică la Universitatea din California. Iar un oficial
guvernamental japonez spune că în viitor monedele asiatice vor avea o importanţă mai
mare decât în prezent.
Potrivit televiziunii chineze, autorităţile japoneze au informat Washingtonul în legătură
cu acordul cu China înainte de a-l face public. Acest acord corespunde obiectivului G20
ca yuanul chinez să fie mai flexibil.

Pragmatismul elitelor politice chineze

A te hrăni cu puţin orez, a bea apă, a-ţi sprijini capul pe braţul îndoit,
înseamnă adevărata stare de mulţumire

Pentru urechile noastre sună bizar afirmaţia că la conducere în Partidul Comunist Chinez
sunt alese numai persoane cu merite. Pentru sociologul italian Vilfredo Pareto, care a
introdus termenul de “elită politică” în dezbaterea ştiinţifică, aceasta cuprinde pe acei
indivizi care întrunesc două calităţi: deţin puterea politică şi au ajuns în această postură
prin meritul personal.
Atunci când elita politică aflată la putere nu întruneşte şi a doua calitate, intră în conflict
cu elita capabilă. În viziunea lui Pareto, elita bazată pe merit tranşează în favoarea ei
acest conflict şi înlocuieşte vechea elită. Procesul se numeşte “circulaţia elitelor”.
De la formarea Republicii Partidul Comunist Chinez cunoaşte în permanenţă fenomenul
rotaţiei sau al circulaţiei elitelor. China are vechi tradiţii mandarine de promovare a
birocraţiei de calitate care apără cu stricteţe interesele statului.Instituţiile statului în
China funcţionează ireproşabil. “Această tradiţie persistă de asemenea în Coreea şi
Japonia”, spune Francis Fukuyama, autorul operei clasice “The End of History and the
Last Man” (Sfârşitul istoriei şi al ultimului om).
Omul politic chinez nu este un filosof care caută esenţa metafizică a realităţii. Pentru el
politica este o “artă a posibilului”, a realizării posibilului prin compromis şi dialog în
favoarea scopurilor sociale. El are înţelegerea clară a faptului că nu toată societatea
vrea să găsească esenţa realităţii, dar întreaga societate este interesată cum trăieşte
azi şi cum va trăi mâine şi poimâine.
În politica chineză principiul moral are valoare prin efectele sale sociale. Comuniştii
chinezi sunt mobilizaţi să fie mereu învingători chiar dacă profunzimea filozofică şi
modul lor de a acţiona nu merg întotdeauna mână în mână. Partidul Comunist care
edifică socialismul cu particularităţi chineze are noi prieteni de drum deja şi printre
socialiştii europeni. Nu mai vorbim de Rusia.

O nouă alianţă globală cu mai mulţi actori
politici

O conversaţie cu un om înţelept valorează mai mult decât studierea
unor cărţi deosebite timp de o lună

Rusia este frustrată de faptul că SUA au contribuit realmente la dezmembrarea Uniunii
Sovietice, că George Bush, senior, şi-a însuşit ideile lui Mihail Gorbaciov, potrivit căruia
in lume se impune o vouă ordine. Resentimentele Federaţiei Ruse sunt mari şi din cauză
că SUA s-au autodeclarat unica supraputere mondială.
Faptul în sine, cred unii experţi ca Zbigniew Brzezinski, poate conduce la constituirea
unor noi alianţe cu participarea Rusiei. Probabilitatea este foarte mare, dacă luăm în
calcul faptul că se adânceşte criza financiară mondială care a început în SUA, iar China a
propus şi a procedat deja la crearea unei noi valute mondiale.
Fost consilier prezidenţial pentru securitate, Brzezinski, consideră că în atare condiţii
este posibilă apariţia unei coaliţii antiamericane condusă de China în Asia de Est şi de
către India şi Rusia în Eurasia. Iar aici se pot asocia Iranul, Irakul şi Afganistanul.
Un exemplu doar. SUA au devenit extrem de atente în momentul în care la reuniunea din
Sankt Petersburg cu participarea Chinei, Indiei şi a Rusiei din perioada dezgheţului unii
experţi chinezi au aruncat undiţele diplomatice într-un heleşteu cu peşti mari.
Ei au făcut trimitere la afirmaţiile lui Vladimir Ulianov Lenin care arăta că o alianţă
compusă din aceste trei state ar constitui un scut sigur împotriva imperialismului
occidental. Savanţii chinezi au accentuat că o asemenea alianţă ar incorpora peste 40 la
sută din populaţia planetei, 44 procente din suprafaţa ei şi mai bine de 30 la sută din
produsul intern brut.
În dificilul context geopolitic, alterat de revoluţiile din statele Arabe, în contextul
destabilizării politice provocată de americani în Irak, Iran şi Afganistan, popoarele lumii
vor face o opţiune paşnică. E vorba, evident, de Republica Populară Chineză care
stabileşte relaţiile cu alte state în baza a cinci principii.
Astfel, Republica Populară Chineză, fidelă principiilor coexistenţei paşnice, va fi şi, de
fapt, este considerată sprijinul tuturor statelor in tranziţie. Mai mult, din câte observăm,
însăşi Uniunea Europeană caută ieşire din criza financiară solicitând asistenţa Chinei.
Cercetători de marcă americani cred că SUA trebuie să promoveze o linie politică bine
gândită. Relaţiile foarte bune cu China, alianţa cu Japonia şi susţinerea aspiraţiilor Chinei
în comunitatea recent creată – BRIC ( Brazilia, Rusia, India şi China ) ar fi un plus.

Comentarii

Vasile Grozavu

Vasile Grozavu

Spre nenorocul nostru, de 22 de ani ne căznim să aflăm răspuns la întrebarea: ”Și acum încotro?”. Cred că am aflat acest răspuns și cartea mea, ”Înapoi, pe Drumul Mătăsii”, dă un răspuns clar la această întrebare. Eliminarea trădării ca metodă utili...

Ultimele articole