Extazul și agonia liderilor.

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Într-o postare recentă, printre unele concluzii care se desprind din iureșul evenimentelor ultimelor săptămâni, menționam faptul că liderii politici nu și-au conștientizat rolul și misiunea în contextul provocărilor prin care trece societatea la etapa actuală.

Libertatea noastră cea de toate zilele…

Scurt excurs teoretic și istoric. Este cunoscut faptul că, în majoritatea statelor occidentale cu regimuri democratice funcționale procesele de democratizare au urmat celor de liberalizare. Condiționată de dezvoltarea economică, facilitată de existența în cadrul societății a mai multor centre de putere (monarhia, biserica, stat, aristocrația) libertatea a ajuns în Occident cu mult înaintea democrației. Procesul a cuprins toate domeniile vieții sociale, a durat câteva secole și a constituit parte a modernizării politice. La etapa inițială, cuprinzând statele care au realizat trecerea la societatea industrială, modernizarea politică a însemnat promovarea democrației, inclusiv, prin mobilizarea socială și a participarea politică. Acestea a fost itinerarul societăților care au cunoscut fenomenul modernizării primare (Europa Occidentală, SUA, Canada).

Mai târziu, transformările sau extins și asupra altor state și continente fiind calificate drept modernizare secundară. Spre deosebire de modernizarea primară cea secundară s-a desfășurat în ritmuri mult mai rapide. În mare parte, datorită suportului și experienței oferite de țările avansate. Oricum nu a fost ușor. Deseori traiectoria curbată a schimbărilor amintea mersul unei roți pătrate.
Un rol decisiv în trecerea de la societatea tradițională la cea modernă în condițiile modernizării secundare l-au jucat elitele politice.

De ce modernizarea? Instituirea unei democrații funcționale în Republica Moldova depinde de succesul proiectului de modernizare. Dacă în Occident, după cum am menționat, libertatea a precedat democratizării, la noi – invers. Libertatea, obținută în urma reformelor gorbacioviste și a dezintegrării URSS, era, abordată de marea majoritate a cetățenilor ca lipsa constrângerilor directe, decât o ”necesitate înțeleasă” (Spinoza). Condiția cetățeanului după căderea regimului totalitar sovietic amintea, mai degrabă, euforia și entuziasmul sclavului eliberat. În scurt timp, valorile liberale au cedat în fața problemelor cotidiene și a constrângerilor materiale. Mentalitatea paternalistă și un întreg cortegiu de deziluzii au deschis calea nostalgiilor, care au pus stăpânire pe o bună parte a societății.

Prin urmare, în lipsa unei libertăți veritabile, generate, în primul rând, de factori socioeconomici, proiectul democratizării societății este unul al elitelor. După cum ne-o probează și practica altor state, la această etapă rolul decisiv în modernizarea societății revine elitei politice și liderilor ei.

Amurgul șmecherilor?

Epoca șmecherilor. Experiența societăților angajate în tranziții sistemice similare celor de la noi demonstrează că la etapa inițială lideri devin, cu precădere, curajoșii și romanticii. Urmează perioada pragmaticilor și a celor șmecheri. Abia, la etapa modernizării mature rândurile liderilor sunt completate, în mare parte, din politicieni de vocație.

Realitățile noastre de după proclamarea independențe se pliază perfect pe această constatare. Parcurgem perioada șmecherilor și a pragmaticilor. Care este motivația oamenilor din business de a intra în politică? Evident, pentru a avea acces la pârghiile puterii în scopul sporirii afacerilor personale.

Modelul analitic ”Ștreangul opiniei publice” elaborat în contextul situației din SUA, într-o formă adaptată realităților noastre poate fi reprezentată prin următorul cerc vicios:

Schema este una foarte simplă: ”resursele financiare” investite în ”opinia publică” sunt convertite în ”resurse politice”, care la rândul său asigură o nouă calitate a resurselor financiare. Mecanism care se autoenergizează sub influenta forței supranaturale a banilor. Toată istoria noastră recentă confirmă valoarea metodologică și aplicativă a modelului. Politicul prin instituțiile sale este subordonat intereselor personale și de grup, iar politicile la nivelul metodelor, principiilor și valorilor înregistrează serioase derapaje de la normele etico-morale și bunul simț elementar.

Escaladarea conflictului din AIE a fost provocat, de fapt, de nerespectarea înțelegerilor avute între liderii celor două tabere, atunci, când pe 15 februarie 2013 s-a votat lichidarea funcției negociate anterior. Restul n-a mai contat. Delapidările și scandalurile cu efect de șoc au marcat discursul din spațiul public ultimelor săptămâni. Un cupaj original de metode caracteristice perioadei acaparării primitive de capital cu elemente exotice de furt african și justiție orientală au transformat statul în captivul intereselor oligarhice.

Suferințele democrației infantile. După cum ne-o demonstrează și experiența altor țări, toate problemele tinerii noastre democrații le putem atribui provocărilor eminente perioadei prin care trece societatea. Odată cu instituirea principiilor statului de drept, folosirea pârghiilor puterii în scopuri personale se va diminua.

Ultimele evoluții de pe scena politică de la Chișinău pot fi tratate drept procese obiective și denotă că politica în condițiile funcționării instituțiilor de drept devine un business destul de riscant. Pe măsura promovării reformelor de modernizare a țării se va îngusta spațiul de manevră a șmecherilor în utilizarea pârghiilor politice în scopuri de îmbogățire ilicită. Politica va deveni, astfel, apanajul politicienilor de vocație.

Totodată, ar fi naiv să credem că influența businessului asupra politicului va dispărea în totalitate. Marile corporații industrial-financiare vor încerca, într-o formă sau alta, și în continuare să influențeze politicul și politicile elaborate și aplicate. Aceste interese, însă, vor fi promovate în cadrul unor acțiuni de lobby, chiar dacă vor fi realizate, uneori, pe muchia prevederilor legale.

Direct legată de fenomenul liderismului este și cel al partitismului politic. Apariția și evoluția partidele politice poate fi subiectul unui stadiu separat. Vom constata, doar, că partidele politice având rolul de instituții politice principale din cadrul sistemului democratic s-au transformat în instrumente la cheremul șmecherilor, servind pe rol de acoperire politică a fărădelegilor.

Prin urmare, fenomenele și procesele care marchează societatea noastră la momentul actual, chiar dacă ne afectează pe fiecare, sunt unele firești. Este răul necesar, care va accelera schimbarea calitativă a clasei politice de la Chișinău.

Important, că nu ne complacem închistați în confortul aparent a unui sistem producător de fericire obligatorie, dar nici amețiți de cântecul seducător de sirenă a unor falși tribuni, acești șmecheri deghizați în nimfe ai politicii.

Ce va urma? Trecerea la etapa următoare!
Când? Va mai dura!
Cum? Drumul nostru este unul cunoscut: prin deziluzii spre stele!

Comentarii

Alexandru Solcan

Alexandru Solcan

-conferentiar catedra Stiinte Politice, USM- Studii: Universitatea de Stat din Chisinau – facultatea Istorie; Universitatea M.V.Lomonosov (Moscova) – studii postuniversitare....

Ultimele articole