EXPERIMENTUL MOLDOVA

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-au mulţumit vineri, la Bruxelles, preşedintelui Klaus Iohannis pentru modul în care România a asigurat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, s-a întâmplat într-o conferinţă de presă comună a celor trei lideri după Consiliul European de vară. De aici.

Acest lucru înseamnă că România, în calitate de țară de frontieră a Uniunii Europene, și-a făcut bine misiunea – a stins potențialul conflict care putea izbucni în proxima ei vecinătate.

Mai pe înțelesul tuturor,  voiajul consilierului prezidențial Bogdan Aurescu la Chișinău, în ziua de 14 iunie, n-a fost deloc întâmplător. A fost o soluție pentru evitarea unui conflict social și politic în capitala moldovenească: PDM s-a retras de la guvernare în urma discuțiilor purtate cu Bogdan Aurescu și ambasadorul SUA la Chişinău, Dereck Hogan. De aici.

Tandemul americano-român a tras pe tușă scenariile care prevedeau o confruntări violente între susținătorii PDM și cei ai majorității ACUM/PSRM.

Federația Rusă, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au girat, prin prezența ambasadorilor lor la formarea majorității prezidate de Zinaida Greceanâi, un consens politic zonal.  Modificarea paradigmei politice moldovenești prin acceptarea congruenței unei formațiuni pro-Rusia cu două formațiuni pro-occidentale este o încercare de a se obține un consens al marilor puteri ale lumii în zone de influență a unor interese divergente.

Republica Moldova nu este buricul pământului dar se află pe linia divergențelor geopolitice.

Experții internaționali afirmă că modelul aplicat în Republica Moldova ar putea fi aplicat în Ucraina sau în cazul crizei recente din Georgia. De aici.

Invitația la găsirea unui consens pe teritoriul dintre Prut și Nistru a fost făcută Federației Ruse în anul 2018. Cel puțin două rezoluții internaționale adoptate în 2018, cea de la ONU și cea de la summit-ul NATO de la Bruxelles, s-au referit la retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.   

Nimeni nu a anulat rezoluția summit-ului NATO de la Bruxelles din 11 iulie 2018 unde se face referire și la Republica Moldova. „Cerem Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova”. Declarația finală a fost semnată de toți șefii de stat și de guvern ale statelor membre NATO și a fost publicată la finalul primei zile de întâlniri la varf a Consiliului Nord-Atlantic, pe 11 iulie.

Tot în ziua de 11 iulie 2018, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, l-a numit prin decret prezidențial pe vicepremierul Dimitri Kozak în funcția de reprezentat special pe domeniul dezvoltării relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova.

A fost probabil un mesaj de acceptare a invitației la consens făcută de NATO.

Putem doar presupune ce ar însemna soluția găsită de marile puteri pentru teritoriul dintre Prut și Nistru. Doar că, acest compromis a făcut posibil re-apariția Federației Ruse la formarea ecuațiilor de putere dintre Prut și Nistru. Un succes pentru diplomația rusă: Republica Moldova a fost, timp de un deceniu, un teritoriu din care Moscova, a lipsit de la formarea majorităților parlamentare care au deținut puterea.

Nu știm câtă influență deține Rusia între Prut și Nistru. Observ însă că revenirea vicepremierului rus Dimitri Kozak la Chișinău arată cel puțin două lucruri, că a jucat rolul important în constituirea alianței blocului politic ACUM cu Partidul Socialiștilor și că oficialul rus se simte confortabil în Moldova dintre Prut și Nistru.

Nu știm cum se simt diplomații americani ori cei ai Uniunii Europene.

Kievul și Bucureștiul se simt inconfortabil în fața majorității parlamentare nou create la Chișinău. Acesta este motivul pentru care premierul Maia Sandu va efectua prima sa vizită oficială în capitala României. Pentru a da asigurări că proiectele începute vor continua, că procesul de reglementare a conflictului transnistrean nu va lua un traseu federalist și că relațiile dintre cele două state vor fi la fel – speciale, bazate pe comunitatea lingvistică, culturală și istorică a celor două state românești. E drept, premierul moldovean s-a decis greu să viziteze Bucureștiul, poate din cauza faptului că va trebui să răspundă la o serie de nedumeriri referitoare inclusiv și la votul lui Andrei Năstase din APCE.

Între timp, a apărut și prima demisie din Cabinetul Sandu, noul ministru al Justiției moldovenești, Stanislav Pavlovschi a plecat din funcția deținută. El explică neobișnuitul său gest afirmând că în calitate de exjudecător la Curtea Europeană, tratează Constituția ca un lucru sfânt, care trebuie respectat cu strictețe. Gestul poate fi considerat o confirmare a vocilor care afirmă că metodele de lucru ale Cabinetului Maia Sandu sunt departe de normele democrației și a statului de drept. Demisia ministrului Pavlovschi a avut loc imediat după decizia Curții de Apel de rejudecare a cazului Iurie Bolboceanu.

 Experimentul Moldova continuă.

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole