Eugen Tomiuc: Ro vs Md

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Cum a fost posibil sa ajunga Moldova de la podul de flori la inghetarea relatiilor cu Romania?

Cata vina poarta Romania si clasa ei politica in crearea acestor frictiuni?

Răspunde analistul canadian de origine română Eugen Tomiuc:

„Sa privim lucrurile realist — in 50 de ani de comunism salbatic, multe s-au schimbat in Basarabia. Daca a existat cu adevarat un moment propice pentru reunificare, a fost imediat dupa declararea independentei Moldovei in august 1991, pe acelasi model ca dupa primul razboi mondial. Dar Bucurestiul era fie prea slab, fie prea intimidat de Moscova ca sa aiba curaj sa faca pasul. Odata acel moment pierdut, statalitatea noii entitati a devenit in sine un dezavantaj. De unde inainte totul venea de la Moscova gratis – energie, materii prime, directive politice – Chisinaul s-a trezit si cu camara goala, si cu magazia fara lemne pentru iarna, si cu un vid imens de competenta politico-administrativa atat de necesara pentru supravieturea unui stat nou. Un teritoriu administrativ inventat de Stalin — fara resurse, fara economie sustenabila, daca ne gandim ca tot ce era industrie si resurse energetice se afla in Transnistria — s-a gasit dintr-o data incovoiat sub povara autoproclamatei statalitati, si fara posibilitatea de a transforma acea statalitate in realitate. Saracie, conflict cald sau rece cu teritoriul din stanga Nistrului — alipit Moldovei de Tatuc cu intentia diabolica de a bate un cui otravit in talpa RSS Moldovenesti — criminalitate, instabilitate politica, o perpetua ambiguitate in privinta identitatii si chiar a limbii — toate acestea sunt caracteristicile unui stat falit. Era inevitabil ca o asemenea situatie sa duca la aparitia unui lider precum Vladimir Voronin, pentru ca el exprima mai bine decat oricare altul ambiguitatea statutului Moldovei.
Eu nu il consider pe Voronin un comunist, din aceia de moda veche. Voronin e un politician abil, pragmatic, fara o ideologie anume, capabil sa imbrace mana de fier a fostului general sovietic de interne in manusa de catifea a aparentelor europene. A venit la putere speculand nostalgia majoritatii rurale foarte sarace dupa siguranta mizera a zilei de maine de pe timpul URSS. Unchiul meu, care a fost deportat 17 ani in Siberia, si te-ai fi asteptat sa fie la fel de anticomunist ca taica-meu, mi-a spus in 2004 ca o sa voteze neindoios tot cu Voronin, pentru ca nu numai ca a inceput sa-i dea pensia cu regularitate, dar i-a si marit-o! Cu vreo doi lei din aia de-ai lor, moldovenesti.

Voronin a facut ochi dulci Rusiei cat a avut nevoie de suportul ei, apoi cand a venit momentul, s-a declarat pro-occidental si pentru aderarea la UE, fara sa se sinchiseasca de ridicolul situatiei in care un presedinte comunist promoveaza reforme capitaliste. La urma urmei, s-a intamplat si in China, nu? Cred ca in cazul lui Voronin, prioritatea numarul unu e supravietuirea politica. Genul fa-te frate cu dracu’… Acum, e iar cu ochii spre Moscova. Transnistria? Problema Transnistriei pare insolvabila mai ales pentru ca toata lumea e multumita de fapt cu statu quo-ul, cata vreme acolo se pare ca se fac bani negri cu nemiluita, care ajung fie prin buzunare ucrainene sau moldovenesti, fie prin diverse conturi la Moscova, fie in cuferele lui Smirnov. Daca Moldova ar fi ajutata mai substantial de UE, de exemplu, contrabanda n-ar mai fi posibila si rusii nu ar mai avea stimulente sa-i sustina pe transnistreni cand ar seca sursa de bani. Transnistria nu a fost parte din statul roman modern aparut in 1918, Stalin le-a bagat-o pe gat moldovenilor in schimbul ruperii sudului Basarabiei, cel cu iesire la mare – iti inchipui ce avantaj imens ar fi avut Moldova acum cu o iesire la Marea Neagra? – si al trecerii lui la RSS Ucraineana. Diabolic Tatucu’, nu gluma! Mie imi vine greu si sa explica situatia unui strain, dara-mi-te politicienilor s-o mai si rezolve.

Revenind la Moldova — daca umbli cum am umblat eu, prin sate, prin orase, ai senzatia aceea de apasare din Romania comunista de pe vremuri de care vorbeam mai sus. Saracie lucie, strazi pline de fete tinere, dar barbati tineri si apti de munca nu prea o sa vezi, decat aia in uniforme de politisti. Restul sunt la munca in strainatate. Politia e omniprezenta, pe sosele exista inca bariere, puncte de control, e un stat politienesc poate si pentru ca meseria de politist ofera o slujba sigura si posibilitatea dobandirii de spagi…

Romania nu cred ca ar fi putut face mult mai mult decat a facut. Fundamental, statalitatea Moldovei o sa stea mereu in calea bunelor relatii cu Romania. Pentru a pastra avantajele oferite de statalitate — loc la ONU, calitatea de membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, functii de presedinte, prim ministru, ministri, parlamentari, toate bine platite — conducerea Moldovei trebuie sa pedaleze la nesfarsit pe afirmatii gen moldovenii sunt un popor aparte, moldoveneasca e o limba de sine statatoare si asa mai departe. Or, asta o sa zbarleasca intotdeauna penele Bucurestiului. Cred ca suntem departe de o convietuire gen Germania-Austria” (…).

(…) „Solutii? Uniunea Europeana, estomparea frontierelor, libertatea de miscare, prosperitate, mai multa cultura politica, iar pentru cei din Republica Moldova, posibilitatea de a citi carti, reviste si ziare in romaneste, si a vedea filme occidentale in engleza sau franceza, fara sincronizare in rusa. Intr-un oras cum e Chisinaul, nu ai unde vedea un film nou, iar cele pe care de bine de rau le dau sunt aduse de la Moscova cu sincron in rusa, pentru ca oamenii cu bani in capitala sunt in majoritate rusofoni”.

 

Pentru cei curioși să afle, de asemenea, „Cum să scoți instant 100 mii de români în stradă”, dialogul integral aici.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Igor Ursenco

Igor Ursenco

Scriitor, observator social. Fără a urmări o periodiocitate metronomică, voi posta în acest spațiu articole ce țin de principalele teme (și nedumeriri) care mă interesează ca cetățean (deconstrucție politică & concordie socială). Au trecut tim...

Ultimele articole