DPN a PNL a discutat amplu situația politică preelectorală și pregătirile pentru Centenarul Marii Uniri

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Sîmbătă, 21 octombrie, a avut loc ședința statutară a Delegației Politice Naționale a Partidului Național Liberal. Pe ordinea de zi au fost Raportul de activitate al BPC al PNL și adoptarea a două Declarații – despre situația politică și imperativul coagulării forțelor naționale în ajunul Centenarului Unirii și al anului electoral 2018, precum și despre poziția PNL față de referendumul de demitere a primarului Municipiului Chișinău.

Raportul s-a axat, în special, pe evenimentele politice produse după 25 iulie, cînd a avut loc ședința precedentă a DPN.

În dezbateri au luat cuvîntul Mihai Iliescu, Mihai Morteanu, Ion Tabac, Vasile Cocarcea, Ghenadie Vieru, Alexandru Ostapov, Alexandru Olevschi, Ludmila Bolboceanu, Vasle Arteni, Claudia Nestor, Vitalie Lisnic, Gheorghe Timofti, Nicolae Bîrnaz, Anatolie Caraman (invitat), Alexandra Can, Vlad Vlas, care au venit cu idei, au sprijinit poziția exprimată de reprezentanții conducerii partidului în diferite apariții media.

Dezbaterile s-au axat pe prioritățile clasei politice care nu este de orientare proeuroasiatică și proPutere. Membrii DPN au apreciat Apelul-Manifest al Partidului Național Liberal adresat partidelor naționale, au venit cu propuneri insistente de identificare a căilor de convingere a altor entități politice să conștientizeze pericolul dispersării politice, dar, în special, electorale, a acestora în fața revanșării forțelor de stînga antinaționale.

Accentul s-a pus pe poziționarea PNL față de evenimentele politice din societate și pe capacitatea de rezistență în fața provocărilor, inclusiv provenind din segmentul unionist, care par să urmărească nu atît scopul consolidării acestuia, cît al dislocării primului partid unionist, PNL, dar și al altor partide devenite unioniste, de pe aceastî parte de eșichier politic, în vederea captării eventualelor voturi pentru interese politice dubioase de după 2018. Actuala Putere , în dorința sa de perpetuare la guvernare, pare să modeleze încă de pe acum o nouă majoritate parlamentară – scenarii cu implicarea și a unor segmente politice și electorale unioniste.

Membrii DPN și-a exprimat speranța că entitățile politice și asociative proromânești vor manifesta capacitatea de a marca în mod adecvat, patriotic, Centenarul Marii Uniri, pentru a apropia, și pe această cale, reeditarea acelui Act istoric de rezonanță majoră pentru destinul tuturor românilor.

Membrii DPN au adoptat Declarația privind poziția PNL de îndemn la neparticiparea locuitorilor Chișinăului în referendumul de demitere a Primarului Municipiului, pentru a nu se alătura forțelor socialiste antinaționale și antieuropene, antiromânești.

Serviciul de presă al PNL,

În continuare se publică Raportul BPC al PNL.

RAPORTUL

BPC al PNL pentru perioada de activitate 25 iulie-21 octombrie 2017

Stimati colegi,

Am fost într-o neplăcută dilemă, improprie politicienilor, în general, înainte de a decide să ne convocăm. Asta pentru că ne gîndeam – să ne întîlnim în această ședință statutară a DPN, ca să vă spunem ce am mai întreprins între timp în spiritul celor discutate în ședința precedentă, fără a avea – încă rezultate finalizate și palpabile, or să nu ne revedem din tocmai acest motiv.

Am hotărît să ne convocăm statutar, așa precum facem o dată în tei luni de zece ani încoace, pentru că, după ce raportăm ce am făcut, mai sperăm – iar speranța, precum știți, moare ultima, – că, cineva are o idee mai deosebită, pentru a vedea ce e mai bine să facem acum, în situațiile pe care le urmărim cu toții pe parcursul anului.

Ultima noastră ședință a fost pe 25 iulie, practic, în ajunul lunii de vacanță totală, august. De obicei, în august se mai produceau odinioară niște evenimente de destin. În ultimii ani însă, nu se mai produc, totul e mort, vedem doar zvîcnirile lui Dodon și reacțiile la acestea.

Astfel, în ședințele BPC de după convocarea DPN, am discutat despre ce facem în această vară. Și iată că a intervenit, la un moment dat, o acțiune care se întîmplă mai rar, dar dorită și de unioniștii sinceri, – de a avea un for pentru a dezbate subiectul – așa cum așteaptă mulți, cum să ne coagulăm în preajma unui an electoral și a anului de împlinire a 100 de ani de la Unire.

Într-o ședință de BPC noi am examinat un Plan-Proiect privind acțiunile de pînă la împlinirea Centenarului Marii Uniri, alcătuit de Timotei Țurcanu, coordonator al Consiliului Unirii. El este publicat pe site-ul CU și al PNL.md. Dacă ar exista un interes sincer, ar fi dezbătut și l-am recomandat unor moderatori de emisiuni televizate. Dl Turcanu a solicitat si celor din ”Alianta pentru Centenar”, constituita la Bucuresti, o finanțare pentru aparitia editoriala a acestei concepții.

Și iată că noi, care ne considerăm unioniști autentici, sinceri, am participat la oportunitatea apărută într-o formulă semiasociativă-semipolitică, la un for al adepților Unirii organizat la București, de Acțiunea 2012 și de Consiliul Mondial Român, pentru a crea Alianța pentru Centenar, în care au intrat circa 100 de structuri onegiste, asociative. Am venit ca și grup din partea CMR, cu toate cheltuielile suportate de fiecare.

Am dorit să vedem și ce se mai pune la cale în tabăra unioniștilor ghidați de pe undeva de la București, dar care acum se învîrte în jurul trinomului Guțu-Șalaru-Codreanu și al lui Băsescu, fiind vorba de Partidul Unității Naționale.

Am mers la București și pentru că, anul trecut, George Simion, după ce le-am sprijinit toate acțiunile, în toți anii, inclusiv la recensămînt, nu ne-a chemat – oricine să vină, numai nu din conducerea PNL.

Echipa condusă de mine în această vară reprezenta structura teritorială de dincoace de Prut a Consiliului Mondial Român, din care, împreună cu dna Alexandra Can și Ludmila Bolboceanu, facem parte de vreo 15 ani.

Plecînd la București am avut conștiința faptului că noi, cei invitați și așteptați de președintele Consiliului Mondial Român, Mircea Popescu, a cărui entitate este membru al Consiliului Unirii, putem avea cu toții o mare dezamăgire, ceea ce s-a și produs.

Astfel, am știut la ce și unde mergem, de aceea nu am avut nicio surpriză. Nouă ne-au interzis să ne spunem salutul și punctul de vedere. S-a oferit cuvîntul numai noului simpatizat al fostului Președinte al primului stat românesc, Băsescu, adică lui Anatol Șalaru, migrat din PL, de la Mihai Ghimpu.

Cîndva, acum cîțiva ani, organizația noastră de Femei, OFNL, a declarat că aderă la UNIFERO, Ununea Femeilor Românce, cu sediul la Atlanta, Georgia, SUA, condusă de românca emigrată din România Smaranda Livescu, care este și în Consiliul Mondial Român.

La forul convocat în incinta Parlamentului României a avut loc și o masă rotundă a partidelor, datorată prezenței reprezentanților cîtorva partide românești din Republica Moldova – PNL, PLR, PVE, PUN, pe liberal-reformatori și ecologiști invitîndu-i chiar noi.

Ce s-a vorbit este publicat – în scris și video – pe site-ul PNL și pe blogul meu personal. Ca național-liberali, am spus acolo totul ce ne frămîntă, sincer, deși nu a prea avut cine să ne audă.

Sper să vă spună ce s-a înțeles acolo și colegii, care au participat cu noi, de exemplu, dl Timotei Țurcanu sau, alți unioniști, care au fost în sală și pe altă cale, cum este dl Ion Tabac, invitat la o tabără de vară paralelă cu cea a lui George Simion, pentru că, ulterior, au fost aduși cu toții la București.

De ce, însă, am folosit această oportunitate? Pentru că alta nu a fost și pentru că, de mai mulți ani, noi încercăm fără rezultat să răspundem întrebărilor – De ce sunt dezbinate forțele naționale? Cine le dezbină folosind demagogic și fariseic sloganul ”Uniți pentru Unire?” Cum de reușește mereu această dezbinare?  Ce șansă există de a nu mai fi așa?

Vorbesc mai mult despre acest fapt pentru că e prima acțiune ce trebuia să fie promițătoare și cu așteptări concrete – după ședința precedentă a DPN, – adică o acțiune care, credeam noi, urma să conducă la coagularea unioniștilor. Pentru că s-a propus, după masa rotundă, de care am spus, cinstit și curajos, cum stau lucrurile, să continuăm dialogul la Chișinău. Și s-a votat să fie cîte trei reprezentanți de la entitate, la început de septembrie. Sunt publicate toate video-urile. Dar nu a fost să fie.

La București, atît eu, cît și Anatol Caraman, Alexandra Can, am zis ce credem. Însă, ideologii sau profitorii programatici din noul proiect unionist – numit PUN și împins vîrtos din urmă de Băsescu, – așa cum s-a văzut și la București, nu acceptă decît dislocarea celorlalte entități românești, unioniste, după ideea – ”Voi nu ați făcut nimic, ați luat mereu puțin în alegeri, dați-vă la o parte, că venim noi cu ”pajura” Traian Băsescu. Nu acceptăm nici un fel de Bloc, doar să veniți în PUN” – adică ei au nevoie de votanții noștri, ai altora. Atît. Păcat că și pentru Băsescu o asemenea obstrucționare a celor ce au instituționalizat unionismul și au creat cadrul juridic prin procese de judecată înseamnă ”unificare a unioniștilor”. Noi credeam că el e mai avansat decît colegii săi ”toxici”, precum Șalaru, cel care a numit astfel PNL într-o emisiune la 10 TV.

Cu toate că oricine are dreptul să spună orice, că asta înseamnă democrația și libertatea de exprimare, precum și pluralismul de opinie, rămîn, fără răspunsuri limpezi, întrebările: De ce prorușii sunt mai coagulați? De ce, la fel, se pot oare coagula și europeniștii neunioniști? De ce, totuși, unioniștii nu se coagulează? De ce unioniștii nu își construiesc o coordonare? Și, după ce vedem, am putea răspunde – ”Ori nu e vorba de unioniști”, ”Ori e vorba de niște misiuni constante antinaționale realizate cu mîna celor ce se pretind unioniști?”

Mai înainte, în alți ani, după apariția primei formule a PNL.md, s-au înghesuit o grămadă de falsi liberali pe eșichierul politic de la dreapta la stînga – pentru că, de fapt, Stînga făcea reforme liberale, de dreapta, dar cu demagogie prorusă. Acum se înghesuie unioniștii. Oare de ce multe partide care apar se declară unioniste, inclusiv cele rupte mai înainte din PL (vorbim de PLR, fosta Dreaptă și PUN) și, parțial, din PLDM (vorbim de PAD, PPEM, PAS, Platforma DA), dar nu dispun de libertatea de asociere sau coordonare cu alte partide? Să însemne că sunt coordonate de altcineva?

Răspunsul, se pare, e cel bănuit. După ce am cîștigat procesul de judecată contra lui Lucinschi, pentru care am pierdut un an, nevoită să demonstrez eu, și nu Pasat, pe care îl citasem în filmul ”Cutia neagră”, că Lucinschi e ”părintele corupției moldovenești”, că a plasat mereu tipi cu ochi albaștri pe unde i-a trebuit lui, creînd o caracatiță antinațională, antiromânească, antiDreapta, recent – și antiunionistă -, după ce e unul dintre figuranții principali ai procesului secolului de băgare a banilor Partidului Comuniștilor în băncile create după 1991, pe care recent le-a prăbușit – tot gașca lui -, furîndu-se miliarde, cred că am înțeles, încă o dată, cine blochează totul și de ce.

Astfel Centrul ideologic al lui Lucinschi, ultimul comunist decident din partea PCUS la nivel unional, a avut grijă ca, în acest spațiu, de-a lungul timpului, să anihileze orice germene de Dreapta proromânească, iar aceasta continuă, cu ajutorul pepecediștilor, liberalilor scăpătați, al băsiștilor, prieteni cu pepecediștii și cu lucinschiștii. Noi acolo nu avem loc.

Ei creează partide de stînga, nomenclaturiste, cu foști activiști comuniști și komsomoliști, și îi promovează pe Dreapta, vînzînd gogoși și bule de săpun, lucrînd mereu la proiecte parlamentare majoritare antiromânești, antieuropene chiar. De aia partida proeuropeană Filat și cele desprinse din PLDM nu au nimic în comun cu naționalismul, ba chiar este antiunionistă, așa cum s-a arătat și Maia Sandu. Acum, aruncarea trufandalelor politice are loc și pe segmentul unionist.

Nu doar eu, dar mai mulți nu au înțeles niciodată prietenia lui Băsescu atît cu Voronin, criticată de fostul consilier al acestuia, Sergiu Mocanu, și nu numai, dar nici prietenia cu Lucinschi, cea care se vede tot mai bine inclusiv acum – începînd cu relațiile avute cu prieteni de-ai lui Lucinschi – Roșca (PPCD), continuînd cu votul pentru Voronin, la 4 aprilie 2005, pentru care și-a cerut scuze, continuînd cu PLDM-ul lui Filat, cu alte partide fals ”liberale/populare”, provenite toate din zona ASCOM a lui Anatol Stati, cel care are tangențe mai mari sau mai mici cu ULIM-ul lui Andrei Galben, unde lucrează și Ana Guțu.

Apropo, am aflat zilele trecute că FSB-ul rusesc l-a scos pe Serghei Lucinschi din România și l-a ascuns la Moscova. Frumos gest de loialitate al establishment-ului românesc față de Rusia, de Lucinschi, dar și de noi, victimele acestei Familii nocive pentru populația și viitorul Basarabiei.

Acum mă veți întreba de ce tot spun de Lucinschi, sărmanul om cu un copil sub arest, bătrîn și care a recunoscut că a fost o ocupație sovietică după 1940, și nu vorbesc de liderul PD, coordonatorul de facto al RM, Vladimir Plahotniuc? Pentru că dacă privim atent, are loc o luptă acerbă între două grupări politice oligarhice, care își dispută, parcă, orientarea europeană, întrebarea fiind – unde e locul nostru aici? Răspunsul este – nici cu unii, nici cu alții. (Asta în paralel cu ultimele zvîcniri comuniste ale lui Voronin, precum și cu acțiunile partidului lui Renato Usatîi, dar, mai important –  ale Dodonului, cu toți socialiștii lui comuniști.) Deci – unde e locul nostru aici?

Noi pe Voronin l-am criticat, eu am și acum un proces de fond pe rol, după ce am cîștigat pe procedură la CEDO, precum că un șef de stat nu poate lehăi ce vrea, că trebuie să răspundă și, astfel, i s-ar putea închide gura și lui Dodon, dacă s-ar vrea. De ce nu se vrea? Cred că pînă la urmă, ca în junglă, Plahotniuc îi va distruge pe toți, pe rînd, ca să nu piardă bătălia dacă ar deschide un front prea larg. E bine, e rău? Lupta împotriva corupției într-o junglă politică începe întotdeauna prin a se mînca păianjenii în borcan între ei. Că sunt toți buni, inclusiv progeniturile lor politice, pentru că vreo patru partide s-au rupt din PLDM și altele trei – din PL.

I-am criticat pe socialiști și le-am pus organelor de resort la dispoziție practica judiciară creată de PNL în cei zece ani de luptă pentru dreptate și Unire. Prin care Dodon poate fi oprit să nu mai facă declarații că îi pune pe unioniști la pușcărie.

Mai mult, recent am cîștigat, și un proces cu importanță de referință pentru realitatea politică de la noi – românismul și unionismul nu mai pot fi calificate drept ”extremism”. Valeri Klimenko, un antiromân, nu doar un antiunionist înrăit, a pierdut procesul în care s-a examinat cum el a catalogat PNL și pe mine drept ”extremism”.

Astfel, în contextul noului sistem electoral mixt, numai orbii nu ar vedea cine sunt favorizații în plan electoral. Dar mulți o vor înțelege după. În acest caz, nici unioniștii, nici europeniștii încă neunioniști nu ar trebuie să ofere niciun vot Stîngii proruse.

Dar, deocamdată, faptul pare a fi neglijat. În acest sens, și atacul mediatic negativ, cu comentarii regretabile prin teritoriu la adresa unioniștilor din R.Moldova – fie că e vorba de PNL, PL, PLR, alte entități, din partea lui Traian Băsescu, cel care vine ”să sucească” mîinile tuturor, indică un proiect-trufanda, destinat să aducă voturi viitoarei majorități parlamentare din jurul PD.

În ideea unei Platforme antiPutere și antiDodon, am încercat să discutăm cu potențialii adepți ai orientării europene, ai integrării românești. Am discutat cu unele persoane din PLDM, care nu înțeleg prea clar ce vrea conducerea lor, alcătuită și din cîțiva deputați rămași în Fracțiune. Discuția cu unii deputați încă nu a dus la nimic, pentru că sunt, în privat, unioniști, dar, în paralel, își caută un loc de trecere pe undeva, poate cu PAS.

Ce e cu PAS – acolo s-au adunat ori i-a adunat vreun ”coordonator” de proiecte străine gen Soros, care, prin definiție, nu pot fi naționaliști, care nu au nimic de-a face cu istoria, cu durerea și cu suferințele acestei populații. Între altele, am citit zilele trecute că în SUA se adună semnături pe o petiție pentru a-l declara pe cunoscutul George Soros drept terorist, pentru că se implică nefast în destinul națiunilor.

Declarația Apel-Manifest, adoptată în ședința BPC al PNL privind necesitatea unui dialog cu forțele eurounioniste este bună, dar încă nu ai cu cine o implementa. Ori încă timpul nu a venit, ori nu se vrea cu naționaliștii, că asta l-a împiedicat pe Filat să pornească un proiect politic nou cu PNL, după ce asta ne-a solicitat, ori nu se vrea cu Pavlicenco, pe care m-au terfelit cel mai dur exact cei care se consideră ”ai noștri”. De ce? Ori ăștia nu au fost niciodată ”ai noștri”, ori ”ai noștri” au fost mereu instrumentul celor pe care i-am considerat inamici și adversari.

De ce, totuși, nu rezultă o coagulare a unioniștilor? Întreb în contextul anunțatei coagulări dintre Sandu și Năstase, că asta e deocamdată unica.

Remarcăm, însă, că toate ideile noastre, ale echipei PNL, ale colegilor noștri, ale mele sunt extrem de preluate în spațiul politic și mediatic. În acest sens, mă întreb dacă, oare, nu cumva faptul că mulți repetă și spun ce am zis noi primii și pe parcursul celor 10 ani, de cînd existăm, îi deranjează pe cei ce le repetă sau nu? Eu cred că da, noi le stăm ca un ghimpe în ficat, pentru că, auzindu-ne și văzîndu-ne, își amintesc de comportamentul lor de pe cînd se perindau pe la Putere față de noi, față de mesajul nostru și față de toate afirmațiile noastre preluate lejer și fără remușcări – dar, în consecință, se enervează și mai mult nu pe ei înșiși, ci pe noi, ca pe o oglindă în care își văd duplicitatea, fariseismul și chiar prostia.

Cel puțin ideea că nu poți fi proeuropean, fără a fi unionist, este repetată acum de mulți, iar realitatea este cea prin care am pierdut șapte ani din viață.

Suntem întrebați în emisiuni – cum se face că apar partide pe neașteptate, un fel de ”skospelki”, că așa le spun eu, românește fiind trufandale, și obțin rezultate, iar noi – nu. De parcă nu s-ar cunoaște cum au fost furate voturile inclusiv din 2009 încoace, nu se știe cît de ”în furci” a fost luat mesajul nostru unionist, parcă nu s-ar ști că noi, PNL, nu am cerut un ban din România, că pe noi nimeni de la Ambasada României nu ne-a întrebat ”cu ce vă putem ajuta?”, că lumea a votat ținîndu-se de nas pentru aprigii proeuropeni corupți, că nici în al doilea stat românesc nu prea e de găsit bani.

Sigur, e și o problemă cînd cei ce își zic PNL din România vin ți îți reproșează de ce am luat mesajul unionist. Să îi lăsăm să mai dormiteze în România, dacă ele cred că doar Băsescu trebuie lăsat aici să opereze ca să își mențină la suprafață partidul său peste Prut. Pentru PNL.ro e chiar o rușine, cînd predecesorii lor, de la care degeaba se revendică, au făcut Reîntregirea și Modernizarea României. Păcat că fuzionarea PNL.ro cu PDL-ul lui Băsescu are o influență nefastă și în privința atitudinii profund greșite a PNL.ro față de partidele din R.Moldova, unde le sprijină pe unele cu lideri condamnați la închisoare și se conduc de expertiza pedelistului-dezbinator,  nociv și toxic, Viorel Badea.

Partea bună a propagandei unioniste făcute de Băsescu este distrugerea falsului mesaj europenist prin ocolirea României. Băsescu și soldățeii lui – care repetă mai greu ce spune el – reiterează ce spunem noi, PNL, de o habă de vreme, cu foarte mici excepții, argumentele gata făcute, pentru că au fost și rămîn adevărate. Și ei sunt foarte conștient de repetarea ideii nostre. De aceea, credem că venirea lui Băsescu e pozitivă pentru că spune – deja el, și nu doar noi, – argumentele proUnire, dar este o greșeală că a venit doar ca adept al unui partid, încercînd să strivească echipele de conducere ale altor partide, și doar dorind să preia unioniștii de la alte partide. Cînd Băsescu spune la Soroca, precum că ”nu a venit la 2 procente ale lui Pavlcienco”, se face a nu ști că Ana Guțu, neîmpiedicată de PNL, a luat 0.17 la sută în prezidențiale, mai puțin decît Maia Laguta, iar cel ce răspun de la numele Șalaru încă nu a luat nici un procent și fără Băsescu PUN este zero, nu 2 procente.

E clar că proiectul Șalaru-Băsescu e contra Platformei DA și PAS, în primul rînd, chiar dacă se declară dispuși să colaboreze cu aceste entități. Dar, direct sau prin ricoșeu, bate în partidele unioniste. Doar că Năstase și Sandu încă nu vor să colaboreze cu Băsescu, dar poate îi vor forța cei din anturajul lui Pitr Kirilovici. Și e greu să înțelegi cum, pe de o parte, Băsescu spune că proeuropenii vînd gogoși legat de iluziile integrării R.Moldova în UE, iar, pe de altă parte, vrea să coopereze cu ei, mai puțin cu alții sau cu primii unioniști. Cred că aici sunt alte interese. Și trebuie văzut ale cui sunt.

Pentru noi nu este chiar atît de arzător să obținem o coagulare cu cei cărora – nu noi – le spun ”trădătorii din PL”, vorbim aici de Anatol Șalaru. Problema, însă, e că va trebui să dăm niște răspunsuri oamenilor cinstiți, care văd doar Unirea ca soluție, cînd cei de la București au tot venit în acești ani, la fel ca și Băsescu, și au tot dezbinat aici rîndurile, după ce au finanțat greșit entități, persoane și grupări. Abia Iohannis a spus că nu se vor mai finanța persoane și grupări, ci instituții.

În aceste ultime două luni noi, din păcate, am mai primit o lovitură, din partea PNL.ro, în special fiind vorba de pedelistul toxic Viorel Badea și președintele neinformat al PNL.ro, Ludovic Orban. De Orban – ce să spunem – ca și Alina Gorghiu, ascultă sfaturile unor profitori din PDL, care a compromis esența național-liberală a PNL, pentru că PDL se pretinde ”mare expert” pe Basarabia și umblînd după voturi ale simpatizanților partidelor corupte lucinschiste gen PLDM, de care vrea să atașeze acum vagoanele Sandu și Năstase.

Vine aici Orban și declară că nu are nicio relație cu noi și că un grup de cetățeni au luat sigla și logoul PNL.ro, neștiind că acest lucru a fost sugerat insistent de adevărații național-liberali, inclusiv de regretatul Mircea Ionescu Quintus.

Le-am dat o replică celor din PNL.ro, arătîndu-le că nu ne revendicăm de la ei, ci de la istoria PNL-ului istoric din România de pînă la 1989, de la PNL-ul din stînga Prutului, din perioada interbelică, deportat integral în Siberia, de la formulele noastre de dincoace de Prut de după 1991 și de la cei zece ani  de activitate a PNL.md, de după 2006. Ne chiar gîndim să adresăm un Apel membrilor PNL.ro ca să îi întrebăm cum le place comportamentul PNL-ului cuplat cu PD-L-ul lui Băsescu față de PNL.md din Basarabia.

În aceste condiții, descrise mai sus, se pune întrebarea – ce e de făcut?

Ori se vrea să nu mai știm ce să facem și să ne predăm – cui? Adcă să renunțăm la lupta și să ne lăsăm bătuți.

Dacă lucrurile merg așa, iar Băsescu acaparează voturile unioniștilor pentru niște falsi unioniști, e una.

Dacă echipa din jurul lui Băsescu se coagulează cu Sandu și Năstase e alta, poate fi acolo și PLR.

Dacă Băsescu își va da seama că e necesară coagularea cu unioniștii, este a treia situație.

Dar dacă nicio variantă nu merge, atunci rîmîne un bloc al celorlalți, ceea ce cred că e posibil, pentru că grupările plecate din PL nu pot reveni la o masă cu PL. Deja am avut două întîlniri cu cei din PL. Am înțeles că se poate discuta cu ei – mai puțin ei acceptă să discute cu cei plecați de la ei. Deși Băsescu își propune să discute și cu ei, spune – și cu noi, dar nu se știe sigur ce va face și ce îi va reuși. Noi, însă, vrem să discutăm cu el ca fost Președinte al României, nu ca o mascotă a PUN.

Am mai discutat ori la telefon, ori prin SMS, ori pe viu – cu Sergiu Mocanu, cu Anatol Țăranu, cu Lilian Carp, deputat PL, cu Valeriu Saharneanu și Oleg Bodrug, cu Eugen Carp, cu președintele și secretarul general ai PL, cu președintele și secretarul general ai PPRM, cu președintele PVE, cu președintele Partidului Democrația Acasă.

Noi am propus o formulă salutată de mulți – PNL și PL, partide-tulpină asistate de Consiliul Unirii și de Sfatul Țării-2, cu ce a mai rămas din acesta, căci nu a acceptat partidele, iar acum liderii acestei construcții perfecte, dar inexistente, gîndind altfel, precum și cu sprijinul altor entități politice și asociative.

Partea paradoxală e că toți înțeleg necesitatea coagulării, dar nimeni nu se grăbește să facă ceva. Nu știm ce așteaptă – o pară mălăiață în gura lui Nătăfleață sau bani, sau comenzi politice… Am avut ocazia să discut, foarte tangențial, chiar și cu foști colegi deputați din PD. Diacov, dar și Filat, cînd era la PD, nu trebuie să uite că datorită AMN și BMD au intrat în Parlament, iar pentru ca acel proces să fi început, PNL a fost primul partid care s-a dizolvat în a doua sa formulă. Acum ei sunt mari și tari, dar nu se exclud presiuni occidentale privind polarizarea forțelor politice în proeuropene și proeuoasiatice. Probabil de aceea au spus că partidele de dreapta nu le sunt ostile.

Sigur, pentru noi e o mare și chiar imposibilă problemă să mergi cu cei de la Putere, care au generat o corupție endemică. Dar să vedem ce fac și cei ce se revendică drept Opoziție extraparlamentară ”cu sprijin popular”, despre care Vasile Costiuc a spus-o pe șleau că nu vrea înlocuirea unor oligarhi și corupți prin alții. Noi, însă, ca să nu repet ce am spus în toate documentele de poziție publice, insistăm pe limpezirea eșichierului politic în proVest și proEst, pentru a vedea cine trece acest test. Avem senzația că nici Puterea, nici Opoziția – ambele capturate, s-ar putea să nu îl treacă, reușind numai Dodon și noi, PNL, care avem de ani o poziție politică unionistă puternică, pe care se sforțează să ne-o preia ”cu demnitate” Băsescu.

Vom încerca să discutăm cu Maia Sandu, care s-a revendicat ca istorician și a dat note jignitoare Unirii din 1918. Oare cum se simt urmașii membrii Sfatului Țării, care au fost exterminați cu toții? În locul ei, exact acum aș face mea culpa și aș stimula cu acest rating căzut din pod un pol liberal european și chiar eurounionist, cu PL, PNL, PLR, cu alții de pe această demensiune. Alianța cu Năstase pare bună, dar se pare ca radicalizarea poziției prin influența Platformei DA ar putea respinge unioniștii, însă concurența dintre unioniști și PAS-DA nu va fi agreată de populație. Iar noi nu vom avea încotro și ne vor forța să îi atacăm. Mai ales că și Băsescu nu va sta cu mîinile pachet și asta se vede de pe acum.

Ce facem, totuși, mai departe?

Este greu să negăm că propulsarea mesajului și a obiectivului unionist în prim-planul analizelor politice, inclusiv prin venirea lui Băsescu, ne-au favorizat. Suntem invitați la multe emisiuni și acesta este, să recunoaștem, și rezultatul efortului PNL și al Consiliului Unirii de a plasa în spațiul public, mediatic, soluția Unirii, chiar dacă mulți vor să spună că istoria unionistă de după 2010 nu reîncepe cu PNL, instituțional, ci de la nasul lor.

Băsescu, cel care nu a venit ca ex-Președinte al României, ci ca un lider al unui nou partid unionist, înregistrat datorită efortului nostru de luptă în justiție, este acum pe cîntarul concurenței cu noi, pentru că reprezintă doar un partid, PUN, nu pe toți unioniștii. Dar e clar că asta își dorește și de aceea se comportă cum se comportă, călcînd peste orice scrupule. În spațiul mediatic se discută eventuale scenarii și scopuri. Doar timpul va arăta care sunt adevărate.

Este adevărat, noi nu avem instrumentele prin care să concurăm acum cu Băsescu. Este adevărat și ce spun mai mulți că PUN este acum doar Băsescu – ”nu-i Băsescu, nu-i PUN”. Este ridicol să îi vezi pe cei ce odinioară credeau în PL cum se înghsuie pe lîngă acel Băsescu acum venit la niște plecați din PL. Dar toți sunt de la Putetrea care a prăbușit speranțele proeuropene ale oamenilor, pentru care pleda și Băsescu odinioară, negînd soluția Unirii, cum a spus-o și Ghimpu într-un interviu acordat ziarului Komsomolskaia Pravda. Și e păcat că nici Ghimpu, nici Băsescu, fiind președinți ai celor două state românești nu au proclamat Unirea. Dimpotrivă, Mihai Ghimpu a spus că s-a întîlnit cu Băsescu și au pus cruce, practic, pe Unire, pentru că cele două state românești se vor întîlni în UE. Acum, ambii și-au schimbat radical mesajul. Problema rezidă doar dacă sunt sinceri sau au un calcul electoral la mijloc.

Este adevărat că noi, în actuala situație, putem pierde și cea ce avem – oameni, eventuali votanți, cei care puteau deveni ai noștri. Este adevărat că ne confruntăm cu o depresie politică și dezamăgiri, dar, cred, trebuie să continuăm să rezistăm și să nu ne dispersăm. Lucrurile se pot schimba. Nu știu cum, cînd și în ce circumstanțe. Dar populația trebuie să știe că noi nu dorim să aibă în viitoarele alegeri cei ce își zic Dreapta politică un număr mare de candidați concurenți pe circumscripții. De aceea, dacă vom găsi și noi doritori să se implice, să țină piept luptei politice, ne vom bucura. Dacă vom găsi și sprijin financiar, va fi și mai bine.

Între timp, în situația noastră sunt mai multe entități politice. Avem, totodată, și entități civice care declară că ne vor fi alături. Vom vedea cum vom proceda. Deocamdată vom continua discuțiile, dialogul, negocierile cu cine va fi posibil.

Dacă vă uitați și cu Dodon ce evoluții sunt, e clar că mulți nu se așteptau. Noi am spus clar că Dodon trebuie legal trăsnit pentru dezbinarea societății, urîndu-i pe unii purtători de idei, de idealuri, constituțional. Mai multă presă, inclusiv PRO TV, au preluat ca știre afirmațiile, articolele, postările noastre privind căile de închidere legale a gurii lui Dodon. Astfel, PNL a format cadrul juridic și privind unionismul, și privind românismul, care nu sunt extremism, ci opțiuni legale, dar și privind ilegalitatea pentru un șef de stat să spună ce vrea, la adresa cui vrea, creînd un precedent la CEDO, în cazul calomnierilor făcute de Voronin, proces ce continuă din nou în R.Moldova.

Dacă o coagulare ar începe, cred că ar fi justificată și binevenită consolidarea echipelor entităților în teritoriu. Acum, să mergi în fața populației, aceasta spune, așa cum îi zice și lui Băsescu – De ce nu vă uniți? Da, unii colegi ai noștri au dreptate perfectă cînd spun că mereu ne uităm cu cine mergem și de ce nu ne axăm pe fortificarea noastră, a PNL. Nu mă mai opresc la acest subiect. Aș spune că au încercat mulți să ne șteargă de pe firmamentul politic moldovenesc, nu au reușit, am rezistat, poate Dumnezeu ne va fi alături, cu mai mult sprijin, și în continuare.

Nimeni nu împiedică pe nimeni să continue a atrage persoane în partid, cu principii și convingeri, să ne anunțe cînd și unde ne putem întîlni cu grupuri de cetățeni activi civic și politic. De asmenea, chiar vă rog să tatonați peste tot unde puteți ce spun membrii în teritoriu ai partidelor eligibile pentru o Platformă comună nePutere și neDodon.

Aș adăuga faptul că avem un candidat la funcția de primar și îi dorim succes, precum și că dacă identificați să candideze persoane curajoase în circumscripții electorale, va fi pentru ele și un start și o oportunitate pentru alegerile locale viitoare.

V-am vorbit deloc puțin, știu că așteptați ceva foarte concret, dar ceea ce așteptați derivă din decizii bilaterale și trilaterale sau multilaterale. Nu depinde numai de noi. Noi ne zbatem. Să vedem ce va ieși. Știți parabola cu broscuța, încă una, că eu știu două. Vorbesc de cea cînd o broască se îneca aruncată în lapte, dar s-a zbătut pînă s-a făcut unt din lapte și a ieșit din borcan. Poate ni se va întîmpla și nouă la fel.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă invit să vă spuneți părerile.

Vitalia Pavlicenco, președintele PNL.md

 

Comentarii

Vitalia Pavlicenco

Vitalia Pavlicenco

Preşedintele PNL. Născută la 29 octombrie 1953, Grinăuţi-Bălţi, Republica Moldova Contacte: 069111682, 069119118, tel.german – +491605702646 Distincţii: Ordinul Naţional al Romaniei „Pentru Merit” în grad de Comandor Starea civilă: căsătorită Soţul: ...

Ultimele articole