Diversiunea Leancă – Filat

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

În prima și ultima sa vizită la Washington D.C. defunctul premier, Vlad Filat, avea emoții mari. Spre deosebire de Iu.Leancă, Filat nu mai fusese la departamentul de stat american, unde urma să-i primească nimeni alta decât doamna Clinton, eventuală aspirantă la președinția SUA în următorul mandat, atunci Secretar de Stat.

În sfânta sa naivitate, dar mai degrabă ca urmare a provincialismului său proverbial, Filat  nu a respectat o regulă de aur a existenței cotidiene a unui  birocrat fie el și din cea mai coruptă republică a Europei. Respectiva regulă indică: dacă ai o misiune importantă, nu efectuezi schimbări în ținuta ta vestimentară, nu respecți diete stricte, nu-ți faci operații estetice.

Filat, însă, pentru a produce impresie, nu spunem altfel, și-a făcut un ditamai transplant pe creștetul capului, încât mass media de la noi a uitat să vorbească despre enorma asistență americană, acordată  poporului R. Moldova.

 Reporterii s-au distrat copios pe seama podoabei capilare a lui Filat, care s-a îndesit vizibil. În ziare au apărut poze ”de până la” și ”după”. Reporterii, mai răi de gură, se lansau în speculații despre suprafața de păr defrișată dintr-un loc și transplantată în altul. Cât a costat procedura chimică de întindere a părului creț, ajuns în moalele capului ca un crâng de stejari, drepți,  unul și unul nu știe nimeni.

Dar, totuși, nu acesta a fost motivul pentru care Filat a spus în engleză doar”mulțumesc”. Pur și simplu, nu a vrut ca lumea să știe că meritul este al lui Vladimir Voronin. Filat era obligat să spună, pentru buna imagine a R.Moldova în lume, clar și răspicat : enorma asistența financiară, acordată R. Moldova de către Casa Albă se datorează faptului că Vladimir Voronin a luat decizia de a susține coaliția americană din Irak.

Filat a evitat să enunțe acest adevăr cu premeditare. Nu din cauză că s-ar  fi supărat Marian Lupu, rămas fără portofoliu, ci fiindcă el se vrea unic stăpân autoritar în această țară, argument susținut prin întâmpinarea doar de către el la aeroport  na noi au venit alți demnitari. Ar fi ridicol ca la festivitate să participe toată conducerea. E logic, însă la această metodă perimată, de tip sovietic, să se renunțe o dată și pentru totdeauna, fiindcă ea nu este acceptată de către statele civilizate. Asta i-o sugerez, ca printre altele ”marelui  diplomat”, Iu. Leancă.

Evident aprecierea înaintașilor, când e cazul lui, nu face parte din strategia controversatului Filat. Din câte am văzut, trufia, lăcomia l-au costat mult – devenit cadavru politic. Admitem că Filat nu știa, dar Leancă era obligat, în luarea sa de cuvânt, de la Departamentul de Stat să  evidențieze continuitatea bunelor relații moldo-americane, indiferent de faptul cine se află la conducere.

Atât era obligat să spună, fiindcă gestul temerar al lui Vladimir Voronin a provocat simpatia SUA. Comunistul Voronin a luat decizia de a susține coaliția americană în Irak în condițiile în care Federația Rusă nu a vrut să audă, Franța și Germania de asemenea, au refuzat să se alăture SUA. Am mai scris, secretarul de stat american de atunci i-a sugerat președintelui George Bush, junior, că ar fi bine ca una dintre țările aliate să fie neglijată, iar alta pedepsită.

Nu oricând un lider, mai ales comunist, este invitat la Casa Albă.  Se impunea, deci , ca vizita lui Voronin să fie prefațată de luări de atitudine ale unor experți notorii americani și diplomați. Ei au scris în mass media americană că Vladimir Voronin s-a deplasat la Ambasada R.Moldova de la Washington, unde a exprimat profunde condoleanțe poporului american în legătură cu tragedia  de la World Trade Center, păstrând un minut de reculegere. Mai apoi s-au publicat în ziare de mare tiraj informații potrivit cărora că guvernarea comunistă nu a renunțat la reformele economice și democratice.

În acele zile poetul Grigore Vieru i-a scris o scrisoare deschisă președintelui american în care arăta corect că guvernarea comunistă nu respectă prescripțiile democratice. În comunicatul comun moldo-american se indica, foarte precis că regimul Voronin are restanțe la capitolul respectarea drepturilor omului și că SUA va urmări îndeaproape ca aceste carențe să fie înlăturate.

Nu pot să nu deschid o paranteză pentru a insista asupra gestului curajos al poetului Grigore Vieru. Amintirea lui eternă a fost exploatată cinic de către Filat. Acesta l-a introdus in listele sale electorale pe fiul poetului, Călin, ca mai apoi, la un scrutin repetat să uite de el, pe motiv că memoria poporului despre cel trecut în neființă se cristaliza, el devenind o prezență eternă în amintirea noastră, dar neaducătoare de voturi. Motivul invocat de Filat este de-a dreptul derizoriu – chipurile, Călin Vieru nu este activ ca liberal-democrat.

De ce am scris toate acestea? Fiindcă  actualul ambasador al SUA în R.Moldova, a înmânat distincții ostașilor moldoveni care au participat la misiunile pacificatoare din Irak. La festivitate  a fost prezent și Iu. Leancă . Sugestia noastră, dacă pretinde că reprezentă un stat civilizat, e să spună cui datorăm asistența americană.

Filat, spre deosebire de Voronin, este un provocator ordinar. Aduc drept argument atacurile rider, pe care le-a fructificat în folosul său. Urmează drama din Pădurea Domnească, pe care a mediatizat-o puternic pentru a-l discredita pe Plahotniuc și acum a uitat de ea. Nu ține minte că oficialii europeni i-au cerut să  monitorizeze cu strictețe elucidarea adevărului.

Așadar, e timpul ca Filat să-i pupe mâna lui Vladimir Voronin și să-i ceară iertare lui și poporului pentru tot ”binele” făcut. Registrul este atât de voluminos, încât nici sfântul Petru ( nu e vorba de Luchinschi) nu-l mai poate salva. Iertarea este cuvântul de ordine pentru Filat, dar și pentru Leancă.

Ultimul s-a acoperit de glorie în scruta și docila sa guvernare. Vom reveni.

 

 

Comentarii

Vasile Grozavu

Vasile Grozavu

Spre nenorocul nostru, de 22 de ani ne căznim să aflăm răspuns la întrebarea: ”Și acum încotro?”. Cred că am aflat acest răspuns și cartea mea, ”Înapoi, pe Drumul Mătăsii”, dă un răspuns clar la această întrebare. Eliminarea trădării ca metodă utili...

Ultimele articole